Atacul cibernetic asupra spitalelor din România, din februarie, în raportul delegației SUA la OSCE: „Mâna rușilor în peste 150 de cazuri”
Urmărește Libertatea in Google Discover
De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, și până în luna noiembrie a acestui an au existat „150 de cazuri suspectate sau atribuite operațiunilor hibride rusești pe teritoriul NATO”, se arată în raportul delegației SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), citat de Bild. Între acestea se regăsește și atacul cibernetic asupra spitalelor din România, din februarie.
Cuprins:
- Raportul aparține Comisiei SUA pentru Securitate și Cooperare în Europa (Comisia Helsinki), o comisie independentă, înființată în 1976, pentru a monitoriza respectarea Actului Final de la Helsinki, de la 1975, precum și a altor angajamente de la nivelul Conferinței și apoi Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Este formată din membri ai Senatului și Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, precum și din reprezentanți ai Departamentelor de Stat, Apărării și Comerțului din Administrația Statelor Unite.
- Comisia Helsinki promovează respectarea drepturilor omului, securitatea internațională și cooperarea economică, redactând numeroase rapoarte și rezoluții congresionale, în baza dezbaterilor și audierilor organizate.
Ce înseamnă războiul hibrid
Potrivit raportului, „150 de cazuri suspectate și atribuite de operațiuni hibride rusești pe teritoriul NATO”. Războiul hibrid înseamnă că un stat nu atacă un alt stat în modul clasic cu soldați și tancuri, ci folosește atacuri ascunse informatice, influențează publicul în media și rețelele sociale, paralizează trenurile și traficul și creează presiune economică.
Bild a consultat raportul și oferă câteva exemple de atacuri în care este vorba de „mâna rușilor”.
Infrastructură critică
Spitale. „Un atac de timp ransomware asupra celui mai mare asigurător din SUA în februarie 2024 a paralizat mii de farmacii din toată țara. De asemenea, în februarie 2024, „în România, mai mult de 100 de unități de asistență medicală au fost indisponibilizare online tot după un atac de tip ransomware”.
Ransomware-ul este un tip de software care blochează accesul la date sau sisteme critice până când se plătește o răscumpărare. În România s-a formulat o cerere de răscumpărare după atacul din februarie, iar cazul a fost în atenția DIICOT.
Căi ferate. „Atacuri cibernetice asupra căilor ferate de pasageri și de marfă din Europa au dus, de obicei, la inconveniente, cum ar fi probleme cu biletele și întârzieri ale trenurilor, dar au fost identificate și campanii mai sinistre, cum ar fi incendierea și un complot dejucat de a deraia transporturile de arme către Ucraina”.
Interferența în traficul aerian. În decembrie 2023, „zborurile din Suedia, Finlanda, Danemarca, Germania, Polonia și statele baltice au fost afectate de interferențe GPS pe scară largă”. În martie 2024, „Rusia a fost suspectată că a bruiat semnalul GPS al unui avion care îl transporta pe secretarul britanic al apărării”.
Alimentarea cu apă. „Infractorii cibernetici legați de Rusia au atacat facilități de alimentare cu apă din Texas (SUA), Franța și Polonia”.
Baze militare. „În august 2024, nivelul de amenințare la securitate pentru baza forțelor aeriene NATO din Geilenkirchen a fost ridicat din cauza unei amenințări sporite din cauza sabotajului rusesc Anterior au existat „incidente de securitate” în Bundeswehr.
Cabluri submarine: „În septembrie, SUA au avertizat despre creșterea activității militare ruse în apropierea cablurilor submarine critice din Marea Baltică. La scurt timp după aceea, au fost tăiate două cabluri de date”.
Atacurile violente
Sabotaj: La începutul anului 2024, autoritățile poloneze au arestat un sabotor care ar fi trebuit să arunce în aer o fabrică de vopsele pentru „mii de dolari” în numele „agenților ruși sau bieloruși”.
Un bărbat acuzat că ar fi construit o bombă pentru un atac rusesc la nord de Paris a fost reținut în Franța. În plus, „o serie întreagă de amenințări cu bombă la școli din SUA, Grecia, Macedonia de Nord, Slovacia și Țările Baltice” poate fi urmărită până în Rusia.
Atacurile asupra partenerilor din Ucraina. Îîn februarie 2024, un britanic a fost acuzat de „planificarea unui atac incendiar asupra unei companii afiliate Ucrainei” în colaborare cu grupul rus Wagner. În aprilie, autoritățile germane au arestat doi bărbați despre care se spunea că ar fi cercetat ținte pentru posibile atacuri cu bombă.
Asasinate: „În 2023, serviciile secrete italiene au interceptat comunicații de la Kremlin care ofereau Grupului Wagner 15 milioane de dolari pentru asasinarea ministrului italian al Apărării, Guido Crosetto. Autoritățile americane și germane au dejucat o tentativă de asasinat asupra șefului Rheinmetall, Armin Papperger, în 2024.
Migrația ca armă
Din cauza fluxurilor de migranți controlate de Moscova, Finlanda și-a închis granița cu Rusia în iarna anului 2023. În vara anului 2024, „Polonia a înregistrat o creștere la aproape 400 de treceri ilegale de frontieră pe zi”. În mai 2024, un polițist de frontieră polonez a fost înjunghiat.
Influența electorală și dezinformarea
Propaganda: În martie 2024, Republica Cehă și Belgia au descoperit o rețea masivă de propagandă rusă menită să influențeze alegerile UE.
Au existat „amenințări cu bombă la mai multe secții de votare în ziua alegerilor” în șase state americane, inclusiv Georgia, „de origine rusească”.
La începutul acestui an, autoritățile franceze au demolat un site fals de recrutare a armatei care încuraja 200.000 de francezi să se înscrie pentru a lupta în Ucraina.
Potrivit autorilor raportului, Rusia „nu mai cunoaște limite” în căutarea puterii.
Alegerile anulate în România nu sunt prinse în raport
Raportul, care este realizat pe perioada februarie 2022 - noiembrie 2024, nu cuprinde și anularea alegerilor prezidențiale din România, decisă de CCR în decembrie.
Administrația Prezidențială a desecretizat pe 4 decembrie documentele serviciilor secrete prezentate în şedinţa CSAT din 28 noiembrie în care s-au făcut dezvăluiri despre sprijinirea candidatului independent Călin Georgescu.
Concret, SRI și SIE au raportat activități care pun în pericol securitatea națională a României. SRI a identificat o campanie agresivă de promovare a lui Călin Georgescu pe TikTok, desfășurată cu încălcarea legislației electorale și prin manipularea algoritmilor rețelelor sociale pentru a-i crește rapid popularitatea.
În paralel, SIE a semnalat că România este o țintă pentru acțiuni hibride orchestrate de Rusia, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații și acte de sabotaj pentru destabilizarea și influențarea opiniei publice din România în preajma alegerilor.
