Justiția de familie. Zece cupluri soț/soție din vârful sistemului judiciar din România
Urmărește Libertatea in Google Discover
Justiția este domeniul cel mai omogen atunci când vine vorba despre relațiile de căsătorie sau rudenie, o veritabilă castă în care nu neapărat accesul inițial cât cariera ulterioară se cimentează prin felurite cumetrii între judecători, procurori, avocați, grefieri, experți judiciari, notari sau polițiști.
Cuprins:
- Care sunt „zonele gri” neacoperite de lege
- Șefa ICCJ Lia Savonea și soțul ei, avocatul Mihai Savonea
- Șefa PG Cristina Chiriac și soțul ei, judecătorul Adrian Chiriac.
- Judecătoarea Liana Arsenie și soțul ei, expertul judiciar Adrian Arsenie
- Judecătoarea Sabina Adomniței și soțul ei, politicianul Cristian Adomniței
- Judecătorul CCR Gheorghe Stan și judecătoarea Maria Ecaterina Humulescu
- Soția judecătorului Cristian Bălan, promovată magistrat-asistent la Înalta Curte
- Soția judecătorului CSM Alin Ene, vicepreședinta Tribunalului Prahova
- Soția fostului procuror general Alex Florența, detașată la CSM
- Soții Ianina și Daniel Grădinaru, judecători la Înalta Curte
- Procurorul Marius Iacob și judecătoarea Marcela Marta Iacob
Teoretic, legea asigură până la un punct imparțialitatea și obiectivitatea magistraților însă, în realitate, nicio normă nu acoperă exhaustiv cazurile de incompatibilitate ori influența subiectivă care se nasc din încuscririle dintre reprezentanții sistemului judiciar.
Cadrul legal din România reglementează strict obligația de abținere și dreptul părților de a formula recuzare pentru a garanta imparțialitatea actului justiție:
- În procesele penale, judecătorul sau procurorul este incompatibil dacă soțul, ruda sau afinul său până la gradul al IV-lea inclusiv a fost sau este avocat, reprezentant ori expert al uneia dintre părți sau al unui subiect procesual principal în cauză. (Art. 64 Cod de procedură penală)
- Același articol prevede la alineatele următoare că judecătorul este incompatibil dacă este soț, rudă sau afin până la gradul IV cu procurorul de ședință, cu anchetatorul (procurorul care a întocmit rechizitoriul) sau cu un alt membru al completului de judecată.
- În mod corespondent, un procuror este obligat să se abțină de la efectuarea unei anchete sau a unui act de urmărire penală dacă soțul sau ruda (până la gradul IV) este parte, reprezentant sau avocat al unei părți în acel dosar.
- În materie civilă, judecătorul este incompatibil când soțul/soția sa a participat ca judecător, procuror, reprezentant sau avocat în aceeași cauză la o altă instanță sau la aceeași instanță. (Art. 41 Cod procedură civilă)
- De asemenea, judecătorul este obligat să se abțină dacă soțul, rudele ori afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv au reprezentat ori au asistat una dintre părți în aceeași cauză. (Art. 42 Cod procedură civilă)
- Statutul magistraților interzice ca doi soți sau rude de gradul I să se afle într-o relație de subordonare ierarhică directă în cadrul aceleiași instanțe sau al aceluiași parchet. (Legea 303/2022)
- Prin membru de familie se înţelege: a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude; b) soţul; c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc. (Art. 177 Cod penal)
Care sunt „zonele gri” neacoperite de lege
Cu toate acestea, legea nu acoperă „zonele gri”, adică acele cazuri în care influența sau conflictele de interese sunt subiective.
Aceste situații pot ridica suspiciuni rezonabile, fără a încălca formal nicio prevedere legală.
- De exemplu, legea interzice judecătorului să stea la prezidiu dacă soțul sau soție este avocat în dosar, însă nimic nu-l oprește pe inculpat să angajeze casa de avocatură din care face parte partenerul de viață al magistratului.
- Legea recunoaște doar rudenia de sânge și afinitatea prin căsătorie, fără ca relațiile spirituale de tipul naș/fin să fie considerate automat incompatibilități.
- Atunci când un magistrat ajunge într-o funcție înaltă (Procuror General, membru CSM, judecător la Înalta Curte), partenerul său de viață obține adesea un post mai bun prin detașare.
- Toate prevederile privind incompatibilitatea se aplică strict relației soț/soție, fără ca legea să reglementeze în mod expres concubinajul.
- Legea sancționează doar scurgerea de informații dovedită direct, fără a sancționa discuțiile din spațiul privat dintre soți, atunci când unul este judecător, iar celălalt procuror sau avocat.
Libertatea prezintă un Top 10 al relațiilor de la vârful sistemului judiciar care sunt perfect legale, dar care pot ridica legitime semne de întrebare cu privire la calitatea actului de justiție.
Șefa ICCJ Lia Savonea și soțul ei, avocatul Mihai Savonea
Judecătoarea Lia Savonea este căsătorită cu avocatul Mihai Savonea din Baroul Ilfov, de numele căruia se leagă proiecte imobiliare din comuna Chiajna
Cunoscută ca un magistrat atent la drepturile inculpaților, cariera Liei Savonea a luat avânt în perioada 2016-2019, în timpul asaltului PSD asupra Codurilor penale și a Legilor Justiției.
În 2018, Lia Savonea a vândut un teren în Chiajna, tranzacție pe care „a scăpat” s-o treacă în declarația de avere.
Lia Savonea cumpărase un teren împreună cu rudele lui primarului din Chiajna, Mircea Minea, iar pe alt teren, soțul judecătoarei a ridicat un bloc de locuințe, cu avizele de la edil.
Pe data de 6 octombrie 2026, Curtea de Apel București, instanță considerată „fieful” Liei Savonea, a exclus toate probele strânse de procurori începând din anul 2017 în dosarul lui Mircea Minea și a dispus restituirea cauzei la Parchet, cu mențiunea că neregularitatea rechizitoriului este iremediabilă.
În trecut, o investigație RiseProject.ro a arătat cum un nepot interlop al lui Mircea Minea a fost salvat de pușcărie de către un complet format din judecătorii Lia Savonea, Daniel Grădinaru și Dumitrița Piciarcă, primii doi magistrați locuind chiar în comuna Chiajna.
Șefa PG Cristina Chiriac și soțul ei, judecătorul Adrian Chiriac.
Judecătorul Adrian Chiriac (vicepreședintele Curții de Apel Iași) este soțul șefei Parchetului General (PG) Cristina Chiriac și intenționează să obțină un post de judecător la Secția de Contencios Administrativ la Înalta Curte, deși toată viața a judecat în materie penală.
Cu toate acestea, magistratul Adrian Chiriac le-a dat „clasă” altor judecători din contencios administrativ la concursul pentru promovarea la instanța supremă, în condițiile în care la proba privind evaluare a sentințelor judecătorești a prezentat doar sentințe penale.
Pentru ca mutarea să decurgă fără probleme, G4Media a aflat că o judecătoare de la Secția de Contencios a ICCJ, unde aspiră să lucreze Adrian Chiriac, ar fi cerut să fie transferată definitiv la Secția Civilă.
Judecătoarea Liana Arsenie și soțul ei, expertul judiciar Adrian Arsenie
Judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie, șefa Curții de Apel București și considerată o apropiată a Liei Savonea, este căsătorită cu expertul judiciar în contabilitate Adrian Arsenie.
O investigație Defapt.ro a relevat că veniturile lui Adrian Arsenie din expertize contabile judiciare s-au triplat după ce soția lui a ajuns președinta Curții de Apel București, deși amândoi susțin că acest fapt este o simplă coincidență.
La Curtea de Apel București, în mandatul de președinte al Lianei Arsenie, au avut loc controversate schimbări în componența completurilor de judecată, care au dus la reluarea procedurilor judiciare în procesele penale sensibile cum este cel al lui Robert Negoiță, cu consecința împingerii cauzelor spre prescripție.
Tot în mandatul Lianei Arsenie inculpați VIP precum Marian Vanghelie sau Cristi Burci au avut parte de soluții de achitare, constatarea prescripției și revizuiri spectaculoase.
Pe 12 iulie 2024, chiar judecătoarea Liana Arsenie a admis cererea de revizuire formulată de Puiu Popoviciu și l-a achitat pentru frauda cu terenurile de 224 de hectare ale Universității de Agronomie. Afaceristul fusese condamnat la 9 ani de pușcărie la Curtea de Apel, pedeapsă scăzută la 7 ani de Înalta Curte.
Judecătoarea Sabina Adomniței și soțul ei, politicianul Cristian Adomniței
Judecătoarea Sabina Adomniței a ajuns vicepreședinta Curții de Apel București, fiind adusă de la Iași în perioada în care instanța era condusă de Lia Savonea.
Sabina Adomniței este căsătorită cu politicianul Cristian Adomniței, fost ministru al Educației și fost președinte al Consiliului Județean Iași.
Judecătoarea Sabina Adomniței este cea care a achitat-o pe Sevil Shhaideh în Dosarul Belina, dar și pe „regina asigurărilor” Angela Toncescu în dosarul în care era vizat și Dan Hosu, soțul defunct al fostei șefe DIICOT, Giorgiana Hosu.
Sabina Adomniței a scos-o din pușcărie pe Vanessa Youness, afacerista condamnată la 3 ani de închisoare pentru trafic de influență, după ce a luat pe degeaba un milion de euro de la Dinu Pescariu și Claudiu Florică, pentru a le pune o vorbă bună pe lângă premierul Emil Boc în vederea prelungirii contractelor pentru licențele Microsoft.
Soțul ei, Cristian Adomniței, a fost condamnat pe fond la 3 ani și 2 luni de închisoare, iar ulterior a fost achitat în apel, în legătură cu un contract privind produse promoționale pentru județul Iași în valoare de aproape 400.000 de lei.
După achitare, Cristian Adomniței s-a îndreptat împotriva statului român și a obținut din partea Tribunalului București despăgubiri de 100.000 de lei. În acțiunea depusă la instanță ceruse 2 milioane.
Judecătorul CCR Gheorghe Stan și judecătoarea Maria Ecaterina Humulescu
Judecătoarea Maria Ecaterina Humulescu este o fostă avocată din Iași, căsătorită cu judecătorul CCR Gheorghe Stan zis „Giani”, fost șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiției (SIIJ) pe vremea guvernării PSD.
Nașa de cununie a magistraților Maria și Giani este judecătoarea Sabina Adomniței, iar la nuntă au participat nume sonore din justiției precum Lia Savonea, Adina Florea, Florin Iordache, Cristian Deliorga și Alex Florența.
Maria Ecaterina Humulescu a lucrat o perioadă la Judecătoria Iași, fiind promovată apoi la Tribunalul București și ulterior la Curtea de Apel București, unde lucrează și acum la Secția I Penală, în timp ce nașa ei este vicepreședinta instanței și membră în colegiul de conducere.
Din postura de judecător constituțional, Gheorghe Stan a blocat activitatea CCR cu două zile înainte de o hotărâre-cheie privind veniturile magistraților, de care depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR.
Ulterior, CCR a hotărât că modificările din proiectul de lege a pensiilor speciale ale magistraților sunt constituționale, însă magistrații Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au formulat opinie separată.
Soția judecătorului Cristian Bălan, promovată magistrat-asistent la Înalta Curte
Judecătorul Cristian Bălan de la Curtea de Apel București este căsătorit cu Giulia Dumitrița Bălan (fostă Șologon), care a lucrat ca stagiară la cabinetul de avocatură al Laurei Vicol (inculpată în Dosarul Nordis), apoi la SCA Țuca Zbârcea și Asociații.
Giulia Dumitrița Bălan avea 1 an de avocatură și zero ca judecător de scaun în 2021, când a publicat în coautorat o lucrare cu titlul „Admiterea în magistratură și în avocatură. Drept penal, Drept procesual penal. Culegere de subiecte cu explicații ale variantelor de răspuns” la Editura Universul Juridic.
De la 1 iulie 2026, soția judecătorului Cristian Bălan a fost numită magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe vremea când lucra la Tribunalul București, judecătorul Cristian Bălan a achitat-o pe fosta șefă AEP Ana Maria Pătru.
Ulterior, când a ajuns la Curtea de Apel București, judecătorul Cristian Bălan a făcut parte din completul care a anulat după un singur termen de judecată condamnarea de 12 ani și 7 luni de închisoare pe care afaceristul Ovidiu Tender a primit-o în Dosarul Rafo-Carom.
Soția judecătorului CSM Alin Ene, vicepreședinta Tribunalului Prahova
În vara acestui an, judecătoarea Alexandra-Andreea Ene a fost validată de CSM-Secția pentru judecători în funcția de vicepreședinte delegat al Tribunalului Prahova, în cadrul unei ședințe în care judecătorul Alin Ene s-a abținut de la vot.
Anterior, în 2024, tot CSM a delegat-o pe Alexandra-Andreea Ene în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Ploiești.
Așa cum a arătat Libertatea, judecătorul Alin Ene este la mijlocul topului veniturilor din CSM și un fervent apărător al privilegiilor magistraților.
Soția fostului procuror general Alex Florența, detașată la CSM
Soția fostului procuror general Alex Florența este judecătoarea Flavia Maria Florența de la Curtea de Apel Timișoara.
Ea a fost detașată la București la pentru a lucra la CSM pentru două mandate, unul înainte și altul în timp ce Alex Florența se afla la șefia Parchetului General.
Pe data de 24 aprilie 2024, CSM a prelungit cu încă 3 ani detașarea Flaviei Florența în aparatul de specialitate al Consiliului, în timp ce pe site-ul Curții de Apel Timișoara acesta figurează și acum ca fiind „detașată la CSM” din mai 2021.
Până la secretizarea declarațiilor de avere, conform ultimului document din 2024, cuplul Florența cumula venituri de aproape 1 milion de lei pe an.
Soții Ianina și Daniel Grădinaru, judecători la Înalta Curte
Judecătorul Daniel Grădinaru este considerat un apropiat al Liei Savonea încă de când cei doi erau colegi de complet la Curtea de Apel București, când au semnat împreună o hotărâre scandaloasă prin care l-au scăpat de pușcărie pe un bărbat de 41 de ani care își violase nepoata de 13 ani, pe motiv că minora n-a reclamat fapta la timp.
În 2019, Lia Savonea a ajuns șefa CSM, iar Daniel Grădinaru a condus Consiliul în 2023.
În prezent, Daniel Grădinaru este judecător la Secția Penală a Înaltei Curți, în timp ce Lia Savonea conduce instanța.
Soția lui Daniel Grădinaru, este judecătoarea Ianina Blandiana Grădinaru, care lucrează la Secția a II-a Civilă a Înaltei Curți.
Procurorul Marius Iacob și judecătoarea Marcela Marta Iacob
Tot la Secția a II-a Civilă a Înaltei Curți lucrează și judecătoarea Marcela Marta Iacob, soția procurorului Marius Iacob, devenit celebru acum două decenii după ce a instrumentat Dosarul Elodia.
Carierele celor doi au evoluat simetric: în timp ce Marius Iacob era adjunct al procurorului general, soția lui a promovat la Tribunalul București. Când soțul a ajuns adjunct al procurorului șef DNA, Marcela Marta Iacob lucra și ea la Curtea de Apel București, pentru ca din 2024 aceasta să promoveze la Înalta Curte.
