Aur, euro sau lei: unde valorează cel mai mult 10.000 de lei puși deoparte după un an
Urmărește Libertatea in Google Discover
Depozitele în valută ale populației din România au crescut cu 5,2% în august 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Valoarea totală a acestora a ajuns la echivalentul a 28,9 miliarde de euro, reflectând o preferință tot mai mare pentru economisirea în valută pe fondul incertitudinilor economice și al deprecierii leului, arată publicația Studii financiare.
Cuprins:
În paralel, studiile arată că 83% dintre băncile centrale estimează o creștere a ponderii aurului în rezervele internaționale în următorii cinci ani.
Leul și euro, sub presiune
Leul românesc continuă să se deprecieze, atingând un nou minim istoric de peste 5,35 lei pentru un euro, pe fondul instabilității politice din țară și al creșterii deficitului bugetar.
Deși România are cea mai mare dobândă de politică monetară din Uniunea Europeană, de 6,5%, moneda națională nu a fost stabilizată.
În aceeași perioadă, euro a pierdut teren în fața dolarului american, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni din cauza incertitudinilor economice din zona euro, în special legate de situația fiscală a Franței și instabilitatea sa politică.
„Situația poate fi comparată cu alegerea celei mai curate cămăși dintr-un coș cu rufe murdare: euro pare o investiție bună doar atunci când este comparat cu moneda unei țări care se confruntă cu probleme fiscale chiar mai grave decât cele din zona euro. Între 2023 și 2026, leul s-a depreciat cu aproximativ 6–7% față de euro, în timp ce prețurile de consum din România au crescut cu aproape 30%, potrivit datelor oficiale. Cu alte cuvinte, o mare parte din pierderea puterii de cumpărare provocată de inflație nu s-a reflectat în deprecierea nominală a leului față de euro”, explică Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România.
Rezervele valutare, în scădere
În septembrie 2026, rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au scăzut cu 4,8 miliarde de euro, în principal din cauza rambursării datoriei publice și a deficitului de cont curent în creștere.
Acest context a determinat agențiile internaționale de rating să retrogradeze datoria suverană a României la cea mai joasă treaptă din categoria recomandată pentru investiții, cu doar un grad deasupra nivelului speculativ („junk”).
Perspectiva rămâne negativă, ceea ce ar putea genera retrageri masive de capital străin și o accentuare a problemelor economice.
Aurul depășește euro și dolarul în rezervele internaționale
În contextul economic incert, tot mai mulți investitori se îndreaptă spre aur. La finalul anului 2025, metalul prețios reprezenta deja 27% din rezervele internaționale la valoarea de piață, depășind obligațiunile guvernamentale americane (22%) și euro (15%).
Totodată, Consiliul Mondial al Aurului raportează că, între 2022 și 2025, băncile centrale au achiziționat aproape 4.030 de tone de aur, depășind semnificativ media anuală a deceniului anterior.
Conform unui sondaj realizat de World Gold Council în 2026, 83% dintre băncile centrale anticipează o creștere a ponderii aurului în rezervele internaționale în următorii cinci ani.
În același timp, 74% dintre respondenți estimează o scădere a ponderii dolarului american, în timp ce euro este văzut ca având o poziție relativ stabilă.
Ce alegi în 2026: lei, euro sau aur? Calcule și randamente reale
O analiză simplă a evoluției unei sume de 10.000 de lei, păstrate în lei, convertite în euro sau investite în aur între august 2025 și august 2026, ilustrează clar avantajele aurului.
La o rată oficială a inflației de 6,27%, investiția în aur ar fi avut o valoare reală de 12.849 de lei, oferind un randament de 28,5%.
În comparație, aceeași sumă ar fi valorat 9.752 de lei dacă ar fi fost convertită în euro (-2,5% randament real) și 9.410 lei dacă ar fi fost păstrată în lei (-5,9%).
Pe măsură ce încrederea în monedele fiduciare scade, aurul se conturează tot mai clar ca un refugiu financiar sigur.
„Ponderea tot mai mare a aurului în rezervele internaționale și randamentele sale superioare îl fac atractiv nu doar pentru băncile centrale, ci și pentru investitorii individuali care doresc să-și protejeze economiile de efectele inflației”, arată sondajul World Gold Council din 2026.
