Avertismentul lui Ilie Bolojan: „Niciun guvern care va veni nu va putea evita creșteri de taxe și impozite”

 „Suntem la finalul unei săptămâni de discuții legate de programul de guvernare, de formare a guvernului și cred că este corect să vă prezint în mod onest în ce situație se găsește România. Înainte de formarea noului guvern, cum am ajuns aici și ce este de făcut”, a afirmat Ilie Bolojan la începutul conferinței.

Deficitul bugetar din 2024

Conform spuselor sale, România se află într-o „situație complicată”. 

„Ca țară, avem un deficit bugetar foarte mare, adică diferența dintre veniturile pe care le încasăm și cheltuieli e cea mai mare din Europa. Deficitul bugetar a fost anul trecut de 9,3% din PIB, deci este foarte mare, acumulat pe mai mulți ani, și înseamnă o presiune puternică pe contractarea de credite, pe plata dobânzilor și pentru a vă face o imagine exactă, cel mai corect lucru este să facem o diferență între venituri și cheltuieli.

În fiecare an, coloana de venituri e mult mai mică decât cea de cheltuieli. Anul trecut, de exemplu, am cheltuit cu 152 de miliarde de lei mai mult decât totalul veniturilor la bugetul de stat”, a spus el.

Bolojan a vorbit și despre creșterea datoriei externe și a costurilor de finanțare, precizând că datoria publică a ajuns anul trecut la aproape 55% din PIB și ar putea atinge aproape 60% până la finalul anului în curs.

„Contractarea de credite mari și această accelerare a creșterii gradului de îndatorare au îngrijorat piețele și investitorii și asta se transferă în valoarea dobânzilor pe care le plătim pentru credite. Față de media UE, dobânzile au ajuns la o sumă foarte mare, de 2,3% din PIB-ul țării noastre. Anul trecut am plătit dobânzi de aproximativ 40 de miliarde de lei, iar anul acesta vom plăti mai mult”.

Absorbția scăzută a fondurilor europene

El a atenționat că, indiferent de guvernul care va veni, dacă deficitul nu este corectat, opțiunile de acțiune vor fi limitate. O altă problemă majoră adusă în atenție de Ilie Bolojan este absorbția scăzută a fondurilor europene. 

„Depindem, pentru a ne asigura investițiile, de accesarea fondurilor europene. Anul trecut, din aproximativ 120 miliarde investiții, mai mult de jumătate au fost fonduri europene. Prin urmare, dacă nu le accesăm, nu putem asigura autostrăzile în lucru, reabilitările de cale ferată și toate celelalte proiecte. Avem planul PNRR în valoare de 28,5 miliarde de euro la dispoziție, aproape jumătate sunt granturi, și 15 miliarde sunt împrumuturi. Am încasat până acum 10,7 miliarde, inclusiv ultima tranșă, puțin peste 36% din aceste fonduri. Asta în condițiile în care termenul final pentru a atrage toți acești bani este a doua jumătate a anului viitor, luna august. Această situație impune o anumită urgență”.

Importurile depășesc exporturile, conform lui Bolojan. „Diferența este foarte mare, ceea ce înseamnă că acest potențial de creștere al pieței interne românești este irosit în bună parte pe importurile mari pe care le facem. În anii următori trebuie să gândim programe de creștere a exporturilor”.

Creșterea cheltuielilor

Potrivit președintelui interimar al PNL, cheltuielile au crescut fără a ține cont de venituri: „Sunt 3 componente principale care au absorbit cheltuielile. Am avut o creștere a cheltuielilor cu salariile în România, mai mare față de rata inflației, cât și față de veniturile statului. Ne referim la salariile din domeniul public. Veniturile au crescut cu 10%, iar salariile cu 24%. Asta înseamnă că în anumite sectoare avem prea mulți angajați, și există privilegii, există instituții unde fondurile de salarii pot fi corectate fără să se afecteze activitatea instituției”.

Totodată, conform lui Bolojan, creșterea cheltuielilor cu pensiile nu a fost corelată cu veniturile. Fondul de pensii a crescut cu 19% anul trecut, iar anul acesta impactul va fi complet.

„E un lucru bun că au crescut pensiile, dar trebuie să ne gândim la capacitatea țării noastre de a le plăti. Avem pensia media de aproximativ 550-600 de euro și avem în sistemul de justiției pensii medii de 5000 de euro, ceea ce înseamnă o distribuție și niște inechități foarte mari.

Sunt zone în care suntem cu cheltuielile și cu numărul de personal mai redus față de alte țări europene, precum în sănătate, educație, dar sunt zone în care procentele față de numărul de contribuabili sunt mai mari decât media UE. Avem o problemă destul de mare, pentru că avem prea puțini oameni care muncesc față de câți beneficiază. Din populația activă, între 15 și 64 de ani, avem aproape 4 milioane de oameni care nu sunt prinși în activitate, suntem pe penultimul loc din Europa”.

Creșterile de taxe și impozite nu pot fi evitate, conform lui Bolojan

De asemenea, Bolojan a mai declarat și că nu există soluții simple pentru problemele economice actuale: „Nu există soluții simple. Cei care promit soluții magice sunt niște profeți falși. Nu avem cum să schimbăm dintr-odată toate aceste acumulări negative. Putem repara ce este greșit, atacând constant fiecare lucru greșit și îmbunătățind permanent modul în care facem aceste lucruri în fiecare zi, astfel încât prin schimbări mici să ajungem la schimbările mari.

Cum putem face acest lucru? În primul rând, trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Vor trebui luate măsuri de corecție nepopulare, dar necesare, pentru care e nevoie de o masă critică, de o susținere parlamentară și cred că în această săptămână se conturează această masă critică. Cred că este nevoie să recâștigăm încrederea între partide și cetățeni.”

Printre măsurile urgente se numără accesarea fondurilor europene și înlocuirea proiectelor care nu pot fi duse la bun sfârșit.

La finalul conferinței de presă, Bolojan a mai precizat: „Estimez că niciun guvern care va veni nu va putea evita creșteri de taxe și impozite”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro