Avertismentul istoricilor britanici la un an de la începutul pandemiei: „Trăim vremuri primejdioase”. Ce provocări urmează după COVID-19

Erau primele săptămâni din anul 2020 când Rob Perks, curator al departamentului de istorie orală a Bibliotecii Britanice, a decis că trebuie să arhiveze ce se întâmplă. Circulau deja știri despre un virus misterios care riscă să cuprindă întreaga lume. Iar cercetătorul nu a pierdut nicio clipă înainte de a începe să colecționeze mărturii despre prezent, care ar putea foarte bine să-și găsească un loc în cărțile de istorie. Asta pentru că jobul echipei conduse de Perks este acela de a strânge resurse care ar putea să fie folosite în cercetare de istoricii viitorului care bat la ușa instituției din Londra.

Dar nu și-a dat neapărat seama de importanța vremurilor trăite până să audă comentariul unui alt coleg. 

„Îmi amintesc că mi-a spus: «Istoria va fi de acum înainte împărțită în înainte și după COVID». Apoi a început să se așeze sentimentul că ceea ce experimentez acum e complet diferit de orice s-a întâmplat în ultimii 30 de ani pe care i-am petrecut în Librăria Britanică. Și, cu siguranță, ar trebui să facem ceva”, spune Rob Perks.

Recomandări

Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul

Dar nu e doar pandemia care dă impresia că vremurile pe care le trăim sunt nefiresc de importante. Populismul, ridicarea și posibila prăbușire a lui Trump, Brexitul, mișcările de protest #MeToo și Black Lives Matter, criza refugiaților și creșterea importanței geopolitice a Chinei și Indiei, toate acestea contribuie la conturarea ideii că umanitatea trece printr-un moment istoric. Asta, în timp ce încălzirea globală pare mai înverșunată cu fiecare nouă catastrofă.

„La scara istoriei, această pandemie nu e cea mai teribilă”

Totuși, boala nu este ceva nou, iar civilizațiile s-au confruntat mereu cu crize. Deci chiar este cazul să presupunem că prezentul va fi  un moment esențial în istoria umanității?

„La scara mare a lucrurilor, această pandemie nu e cea mai teribilă din istorie. Dar întrebarea este dacă în 100 de ani, oamenii o să vadă epidemia de coronavirus drept prima dintr-o serie lungă de dezastre provocate de integrarea umanității în noi ecosisteme. Eu suspectez că asta se va întâmpla”, argumentează istoricul Tom Holland, care a explorat pe larg subiecte precum antichitatea, influența creștinismului, ridicarea și prăbușirea Romei.

Recomandări

„Filozofia” lui Călin Georgescu și marea răzbunare

Cât despre mișcările de protest, acestea le vede drept o continuare a unei lupte pentru drepturi civile care a început în anii ‘60. „Dar nu cred că au cine știe ce impact dincolo de Occident”, completează Holland.

„Coronavirusul nu ne-a lovit de nicăieri”

Părerea sa este împărtășită și de Vinita Damodaran, care predă istoria Asiei de Sud la Universitatea Sussex și este directoare a Centrului pentru Istoria Mediului.

„Trăim, cu siguranță, într-o perioadă marcată de o mai mare incertitudine, căci ideologiile vechi nu mai par să funcționeze”, spune Damodaran.

Comunități din întreaga lume ating puncte de cotitură, mai mari ori mai mici, iar asta contribuie la sentimentul unei crize de dimensiuni globale, al cărei impact este simțit inclusiv de membrii acelor societăți prospere și confortabile, argumentează profesoara de la Universitatea Sussex.

Lumea este acum interconectată, iar încălzirea globală nu recunoaște nicio frontieră. E un preț pe care-l plătim pentru agricultura intensivă. Coronavirusul nu ne-a lovit de nicăieri. Trebuie doar să fii istoric pentru a înțelege aceste vremuri

Vinita Damodaran, istoric

Recomandări

Concluziile tragediei aviatice de la Letca Nouă. Cum au murit pilotul și tânăra de 28 de ani care primise zborul drept cadou de la iubit

„Oamenii trec peste asemenea lucruri”

Istoria a văzut creșterea și prăbușirea unor mari civilizații în China, India și Eurasia. „Dar nu ele au provocat criza pe care o trăim în prezent. Și nici lumea africană”, punctează Michael Wood, profesor de istorie publică la Universitatea Manchester. 

„Știți ce s-a întâmplat? În urmă cu 500 de ani, niște mici puteri maritime extrem de agresive au părăsit țărmurile europene și, cu ajutorul tehnologiei, au ridicat imperii. Și cred că ceea ce vedem acum poate să fie interpretat în lumina epocii post-imperialiste”, spune Wood.

De asemenea, profesorul de istorie publică și-a schimbat părerea cu privire la care ar putea să fie semnificația pe termen lung a pandemiei de COVID.

Însă e mai greu să trecem peste efectele încălzirii globale. „Totul se întoarce la schimbarea climatică, pentru că acest proces afectează absolut orice, de la ordinea politică și socială până la migrație și accesul comunităților la hrană și apă. Deci trăim vremuri primejdioase”, spune Wood.

Intervențiile pot schimba totuși istoria. Mulți își pun speranțele, în acest sens, în Conferința Națiunilor Unite pentru Încălzire Globală, care ar trebui să aibă loc în 2021 în Glasgow.

Ce trăim nu e încă istorie scrisă, iar semnificația vremurilor pe care le trăim e în continuare în mâinile noastre. „Dacă ești extrem de plin de speranță, ai putea spune că acesta este momentul în care ne vom trezi și ne vom da seama că doar cooperarea servește intereselor reale ale planetei noastre”, punctează Michael Wood.

Urmărește-ne pe Google News