Bilanțul Parlamentului, în 2017: Salarii mărite, înjurături în plen, comisii de anchetă și salvarea imunității aleșilor cercetați penal
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bilanțul Parlamentului, după primul an de mandat. Aleșii din Legislativ au reușit, în 2017, performanța de a adopta câteva legi importante, precum Legea salarizării unice, care le-a adus chiar lor beneficii. Astfel, începând din luna iulie, indemnizațiile deputaților și senatorilor s-au dublat, însă nu se poate spune același lucru despre ritmul muncii, a rămas același: lucrări în plen și comisii lunea și marțea, iar de miercuri, majoritatea aleșilor plecau deja spre circumscripțiile din teritoriu. Majoritatea PSD-ALDE a reușit să își schimbe propriul Guvern, prin moțiune de cenzură, doi miniștri au scăpat de cercetarea penală, cu ajutorul colegilor, și s-au înființat mai multe comisii de anchetă.
Cuprins:
- Legea salarizării unice și modificările aduse legilor justiției, cele mai importante proiecte adoptate în 2017 de Legislativ
- Venituri de 40.000 de lei lunar pentru parlamentar, începând din iulie 2017. Pensiile speciale rămân în vigoare
- Parlamentarii și-au stabilit Cod de Conduită, dar injuriile în plen au sporit
- Rovana Plumb și Viorel Ilie, parlamentarii care au scăpat de anchetele penale ale DNA, cu ajutorul colegilor
- Primul an de Parlament, prima moțiune de cenzură inițiată de PSD împotriva propriului Guvern
- Comisii de anchetă și speciale, înființate în 2017: Aleșii au anchetat noaptea alegerilor din 2009, desființarea arhivei SIPA și majorările de prețuri la energia electrică
- Primul an de Legislativ, mai puțin marcat de traseism: 11 deputați care și-au părăsit partidele au rămas independenți, doi liberali au plecat la ALDE
Legea salarizării unice și modificările aduse legilor justiției, cele mai importante proiecte adoptate în 2017 de Legislativ
Legea salarizării unice este cel mai important proiect de lege adoptat de Parlamentul care și-a început mandatul în decembrie 2016. Noua majoritate parlamentară și-a asumat proiectul Legii salarizării, fiind semnat de toți parlamentarii partidului.
Adoptat în mare grabă, proiectul a adus modificări semnificative salariilor demnitarilor, imediat după intrarea în vigoare, începând cu luna iulie. Pentru categorii importante precum medicii sau profesorii, aceste majorări salariale urmau să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Cu toate acestea, Guvernul a dat o Ordonanță prin care s-a decis transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, astfel că majorările anunțate inițial sunt puse sub semnul întrebării.
Și legile justiției, asumate tot de coaliția PSD-ALDE, au trecut într-un ritm alert, în maximum două săptămâni, la finalul sesiunii parlamentare. Proiectele, contestate atât de Opoziție, cât și de cei din sistemul judiciar, au fost deja atacate la Curtea Constituțională. Și președintele Klaus Iohannis, care le-a primit spre promulgare, are dreptul, potrivit Constituției, să trimită înapoi Parlamentului proiectele, pentru reexaminare.
Odată cu preluarea mandatelor, aleșii s-au pus pe treabă. I-au votat președinți ai celor două Camere pe liderii coliției de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Printre primele proiecte care au intrat la vot în plenul Parlamentului a fost proiectul de lege al PSD privind eliminarea unor taxe nefiscale, printre care şi cea Radio-TV.
Parlamentul a mai făcut o serie de amendamente la OUG 33/2017, stabilind că preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii vor fi numiţi de plenul reunit al celor două Camere, cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor prezenţi, și nu de președintele României, cum prevedea inițial legea.
Ulterior, la șefia ANCOM a fost propus Sorin Grindeanu, fostul premier dat jos prin moțiune de cenzură, de către propriul partid, și care între timp s-a împăcat cu liderul Liviu Dragnea.
Venituri de 40.000 de lei lunar pentru parlamentar, începând din iulie 2017. Pensiile speciale rămân în vigoare
După ce au votat Legea salarizării unice, parlamentarii au simțit imediat efectele legii, în buzunare. Din luna iulie, veniturile acestora au ajuns la 40.000 de lei lunar, adică aproape 10.000 de euro. Astfel, indemnizaţia lunară a fost stabilită la 13.050 lei pe lună, la care se adaugă sumele forfetare de 19.575 de lei pe lună, plus transportul, peste 6.000 lei pe lună.
Salariul șefului statului a fost stabilit la 17.400 de lei, urmat de șeful Guvernului, șefii Parlamentului și președintii Înaltei Curți de Casație și Justitie (ICCJ) și Curtii Constituționale (CCR) - 15.950 lei. Miniștrii au un salariu de 14.500 de lei brut pe lună, potrivit aceleiași legi.
O promisiune a noilor parlamentari, în frunte cu liderul PSD Liviu Dragnea, a fost eliminarea pensiilor speciale. Dragnea afirma că legea care a permis cumularea pensiei cu salariul de la stat a fost o greşeală, întrucât genera în fiecare an un impact bugetar foarte mare, însă omitea să spună că proiectul fusese inițiat de PSD, în 2014.
Cu toate acestea, legea rămâne în continuare în vigoare, pentru că nu a existat nicio intenție din partea majorității parlamentare pentru a schimba acest lucru.
O decizie a fost luată de Guvern, în schimb, care a decis, prin Ordonanță, că cei din sistemul de Apărare și ordine publică vor putea cumula salariul cu pensia, dar acest cumul nu va mai putea depăși salariul/solda corespondentă a celor aflați în activitate, începând din 15 septembrie. Decizia Executivului a dus la un val de pensionări în sistem.
Parlamentarii și-au stabilit Cod de Conduită, dar injuriile în plen au sporit
Legislativul a aprobat, în 2017, un Cod de conduită, care stabilește regulile de comportament ale aleșilor în activitatea parlamentară.
Potrivit documentului, aleșii trebuie să se îmbrace decent, nu au voie să folosească niciun cuvânt indecent și trebuie să declare orice cadouri sau avantaje primite în exercițiul funcției. ”Deputaţii şi senatorii trebuie să asigure prin atitudine, limbaj, conduită şi ţinută solemnitatea şedinţelor parlamentare și bunul mers al activităţilor desfăşurate în cadrul structurilor parlamentare. Parlamentarii trebuie să aibă o ținută vestimentară decentă și să nu folosească expresii sau cuvinte jignitoare, indecente sau calomnioase”, sunt regulile pe care cei ajunși în Parlament trebuie să le respecte.
În ciuda regulilor stricte, parlamentarii s-au lansat, în 2017, în atacuri la persoană și injurii fără precedent, de la tribuna Parlamentului. Campionii au fost deputații Nicolae Bacalbașa și Constantin Bichineț, dar și senatorul PSD Șerban Nicolae și deputatul Gabriel Vlase.
Aleșii nu s-au limitat doar la jigniri, ci au apelat și la gesturi obscene. Deputatul PSD de Galați Nicolae Bacalbașa s-a adresat unei deputate, de la tribuna plenului, în timp ce făcea un gest obscen, cu mâna: ”Dă cu labele, vezi că faci fractură! Acesta s-a lansat într-un schimb de replici și cu deputatul de Vaslui Corneliu Bichineț, spunându-i că județul din care provine e celebru pentru violuri. ”Ați trecut de multe ori, domnule deputat, prin Vaslui și nu v-a stricat nimeni rozeta”, i-a răspuns Bichineț. Liviu Dragnea, liderul PSD, a anunțat că în conducerea partidului se va lua o decizie, în urma comportamentului lui Nicolae Bacalbașa.
Rovana Plumb și Viorel Ilie, parlamentarii care au scăpat de anchetele penale ale DNA, cu ajutorul colegilor
Bilanțul pe 2017 arată că Parlamentul nu a ținut cont de cererile Direcției Naționale Anticorupție privind începerea urmăririi penale pe numele unor aleși. Astfel, deputații au respins cererea DNA privind începerea urmăririi penale a Rovanei Plumb. Deja deputații juriști elaboraseră un raport de respingere a solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Și senatorii au votat, în 2017, respingerea cererii DNA care îl viza pe ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, acuzat că a ”aranjat” un concurs de angajare în instituția pe care o conduce.
Primul an de Parlament, prima moțiune de cenzură inițiată de PSD împotriva propriului Guvern
Primul an de mandat al noului Legislativ a adus trei moțiuni de cenzură. Prima moțiune a fost a Opoziției. PNL şi USR au depus în luna februarie, după scandalul Ordonanței 13, o moţiune de cenzură intitulată ”Guvernul Grindeanu – Guvernul Sfidării Naționale”, provocată de modificările la legile penale promovate de Guvern. Era nevoie de minimum 233 de voturi favorabile pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată de Parlament. Pentru că nu a întrunit numărul necesar de voturi, moțiunea a fost respinsă.
A doua moțiune de cenzură a reprezentat și o premieră în istoria României, pentru că un guvern a fost demis de propriul partid. Guvernul Sorin Grindeanu a picat cu votul a 241 de parlamentari ai majorității, care au fost în favoarea moțiunii, cu 8 peste minimul necesar. Au ajutat la trecerea moțiunii și parlamentarii minorităților naționale.
În noiembrie, Opoziția a depus moţiunea de cenzură ”PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”. Aceasta fost respinsă, înregistrându-se 159 de voturi “pentru”, mult sub minimul de 233 de voturi favorabile necesare adoptării.
În 2017 s-au depus mai multe moțiuni simple, care i-au vizat pe miniștrii din Cabinetele Grindeanu și Tudose, însă niciuna nu a trecut la vot, în Parlament.
Comisii de anchetă și speciale, înființate în 2017: Aleșii au anchetat noaptea alegerilor din 2009, desființarea arhivei SIPA și majorările de prețuri la energia electrică
Parlamentul a înființat trei comisii de anchetă, în 2017: pentru verificarea activității ANRE, inclusiv majorările de prețuri la energia electrică, pentru desființarea arhivei SIPA și comisia pentru legislația din domeniul Justiției, care a elaborat proiectele de modificare a legilor justiției.
În plus, s-a înființat comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial. La comisie au fost invitați mai mulți politicieni, la audieri, printre care fostul șef SRI George Maior, Elena Udrea sau jurnalistul Dan Andronic.
Parlamentarii au invitat-o de mai multe ori pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, la audieri. Procurorul-șef al DNA a trimis de fiecare dată scrisori, în care a transmis că nu are cunoștință de faptul că rezultatele alegerilor au fost viciate, prin implicarea unor autorități publice.
Primul an de Legislativ, mai puțin marcat de traseism: 11 deputați care și-au părăsit partidele au rămas independenți, doi liberali au plecat la ALDE
Victor Ponta și Daniel Constantin sunt deputații care au părăsit în 2016 partidele pe listele cărora au ajuns în Parlament. Acestora li s-au alăturat Oana Bîzgan și Adrian Dohotaru, de la USR, precum și alți membri foști ALDE, precum Eugen Durbacă, Damian Florea și Sorin Cîmpeanu, dar și Remus Borza.
În plus, la Senat, un singur parlamentar a devenit independent. Este vorba despre Vergil Chițac.
La finalul anului, deputatul PNL Arad, Eusebiu Pistru, a decis să demisioneze din partid și a plecat la ALDE. Și colegul său, deputatul Lucian Militaru, fost preşedinte al PDL Teleorman şi fost primar al oraşului Videle, a decis să plece din PNL şi să se înscrie în ALDE. Motivele dezertării liberalilor țin de eșecul unificării celor două partide, PNL și PDL.
Citește și:
VIDEO| Recondiționează costume populare vechi de aproape 100 de ani. Cât costă o ie tradițională
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
