Candidatul de extremă dreaptă din Franța pune la îndoială morții din Bucha folosind exemplul Revoluției de la Timișoara, fără să amintească însă cei 70 de morți din Banat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Descoperirea atrocităților din Bucha după retragerea trupelor ruse a readus în actualitate povestea falsei gropi comune de la Timișoara din timpul Revoluției din 1989. Episodul a fost invocat de Eric Zemmour, candidatul de extremă dreaptă la alegerile prezidențiale din Franța, care pune la îndoială morții din orașul de lângă Kiev, relatează Le Monde, prezentând limitele paralelei dintre masacrul de la Bucha și cazul gropii comune din Banat.
Cuprins:
Militarii ucraineni au descoperit pe 2 aprilie, după retragerea trupelor ruse, zeci de cadavre abandonate pe străzile din Bucha. Unele victime aveau mâinile legate, sugerând posibilitatea unor crime de război comise de armata rusă. Moscova respinge orice responsabilitate pentru aceste orori și acuză Kievul că a falsificat imaginile, bazându-se pe videoclipuri prelucrate.
Ca să susțină această versiune, apărătorii Moscovei invocă, în acest context, cazul falsei gropi comune de la Timișoara din 1989.
Printre cei care pun la îndoială imaginile cu morții din Bucha se numără și Eric Zemmour, candidatul de extrema dreaptă la scrutinul prezidențial din Franța.
„Trebuie să fim siguri că aceste masacre sunt opera trupelor ruse. Dacă da, este absolut infam (…) Ne amintim de Timișoara, ne amintim de războiul din Irak, a fost multă manipulare a imaginilor”, a declarat Zemmour pentru France 2.
Cazul gropii comune de la Timișoara
În decembrie 1989, Timișoara a fost scena unor represiuni violente din partea regimului Ceaușescu. În mijlocul violențelor, un eveniment a atras atunci atenția internațională în mod particular, notează Le Monde.
„La ordinul Elenei Ceaușescu, în jur de 40 de victime ale revoluției sunt transferate, apoi arse într-un crematoriu din București. În urma dispariției acestor cadavre a fost descoperită o groapă comună la Timișoara. Zeci de cadavre, unele în stare de descompunere avansată, sunt exhumate, iar imaginile sunt difuzate la televiziunile din întreaga lume”, relatează Le Monde.
Cazul a stârnit revolta comunității internaționale.
„În această cursă pentru senzațional, mai mulți jurnaliști se lasă duși de val și cad pradă dezinformării. Aceștia preiau cifre umflate și scriu despre 4.000 de victime, cum au publicat mai multe agenții de presă din Europa de Est, apoi Agence France-Presse (AFP) și mai multe media franceze, și afirmă că poliția regimului a transportat multe cadavre în camioane de gunoi spre gropi comune ținute secrete. Toate acestea, însă, erau false. Civilii deshumați erau morți de mult mai mult timp”, scrie acum Le Monde.
„Aceste cadavre au fost recuperate de la institutul de criminalistică și din unele cimitire, apoi prezentate presei pentru a sugera că mai existau și alte victime putrede ale represiunii”, explică Traian Sandu, profesor asociat la Universitatea Sorbona-Nouvelle (Paris-III), autor al lucrării „Histoire de la Roumanie”.
Le Monde reține corect că nu au fost 4.000 de morți la Timișoara, însă ce nu spune e că s-a tras în oameni, că au existat crime, că au fost 72 de morți și 253 de răniți la Timisoara și că o parte din cadavre au fost transportate și arse la București. E adevărat că la Timișoara au existat și informații false (pentru că Partidul controla tot și orașul era izolat de lume), însa masacrul a fost indiscutabil și dovedit prin numărul de morți și de răniți.
De ce este reamintit cazul de la Timișoara după apariția imaginilor de la Bucha
Moscova neagă că ar fi comis atrocitățile de la Bucha și acuză o înscenare pregătită de Kiev. În acest context, Le Monde notează că nu este surprinzătoare invocarea gropii comune de la Timișoara, episod devenit „un caz emblematic de dezinformare mediatică”.
„Când vrei să negi sau să creezi îndoieli cu privire la un masacru comis asupra civililor, Timișoara este, evident, un simbol puternic”, afirmă Christian Delporte, specialist media și profesor de istorie contemporană la Universitatea Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines.
Episodul din 1989 a fost folosit ca argument și de fostul președinte al Frontului Național, Jean-Marie Le Pen, în 1994, când a descris masacrul din piața de la Sarajevo drept un „montaj”. Jean-Marie Le Pen este tatăl lui Marine Le Pen, actuala contracandidată a lui Emmanuel Macron.
Limitele comparației dintre cele două cazuri
Între cazul gropii comune de la Timișoara și masacrul de la Bucha au trecut peste 30 de ani, iar spre deosebire de Revoluția din 1989, războiul din Ucraina este documentat prin milioane de imagini publicate zilnic pe rețelele sociale, subliniază Le Monde, adăugând că tehnicile de verificare a fotografiilor s-au îmbunătățit, inclusiv prin accesul la imagini din satelit.
De altfel, în acest fel, New York Times a demonstrat că unele cadavre descoperite în Bucha zăceau în stradă de câteva săptămâni, chiar înainte de retragerea trupelor ruse, ceea ce contrazice argumentele Moscovei că masacrul ar fi „fabricat”.
„În același timp, jurnaliștii și amatorii au dezvoltat tehnici de investigare și analiză online, folosind date publice pentru a verifica autenticitatea videoclipurilor. Astfel, mai multe videoclipuri pro-ruse menite să demonstreze prezența cadavrelor false în Bucha au fost rapid discreditate”, mai notează publicația citată.
O altă diferență între cele două cazuri ar avea legătură cu posibilitatea de examinare a cadavrelor.
La Timişoara, îşi aminteşte Christian Delporte, „sunt două informaţii pe care jurnaliştii nu le-au putut verifica: dacă civilii au fost uciși prin împușcare şi când anume au murit în funcţie de starea lor de descompunere”. La Bucha, „aproape că știm data morții lor, (...) rămâne să aflăm doar împrejurările exacte ale morții”.
O corespondentă a ziarului britanic The Times, care a avut acces la fotografii cu masacrul de la Bucha, spune că, judecând după starea de descompunere a cadavrelor, decesele s-ar fi produs în perioada în care orașul se afla încă sub ocupația forțelor ruse. Și jurnaliștii AFP care au văzut trupurile a cel puțin 20 de bărbați spun că acestea s-ar fi aflat acolo de cel puțin câteva zile, informații susținute și de Reuters.
Va dura însă câteva săptămâni pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat în Bucha și în alte orașe de lângă Kiev, iar organizația Human Rights Watch „adună mărturii și dovezi ale abuzurilor comise după trecerea soldaților ruși pentru a face lumină asupra masacrului de la Bucha. Și pentru evita astfel o nouă Timișoara”, conchide Le Monde.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
