Un cardiolog român compară sistemul medical din Suedia cu cel din România: „Poveștile reale ne învață cel mai mult”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog, a publicat recent pe Facebook o postare în care compară experiențele medicale în Suedia și în România. Mesajul său a stârnit o mulțime de discuții, atât în sprijinul opiniilor sale, cât și critici și contra-exemple din partea celor care cunosc sistemul din Suedia sau din alte ţări europene.
Cuprins:
Pacienți din Suedia, nemulțumit de sistemul medical
„Azi am avut la cabinet o familie din Suedia care mi-a povestit experiența lor din sistemul medical de acolo. Mi-au povestit că acolo pentru o intervenție de desfundare a arterelor, lista de așteptare în sistemul public depășea un an. Un an de zile pentru o arteră înfundată!!! Au ales să vină să se trateze în România.” , a scris dr. Ștefan Busnatu pe Facebook.
Medicul spune că pacienții din Suedia nu au primit o schemă de tratament clară și că nu le-au fost explicate prea multe lucruri.
„Dar ce m-a impresionat cel mai mult a fost cât de dificil le-a fost să primească acolo o schemă de tratament clară, adaptată gravității bolii și să înțeleagă boala. Totul e standardizat, birocratic, fără un dialog real.”, a adăugat cardiologul.
Apoi, medicul compără sistemul medical din Suedia cu cel din țara noastră.
„Și atunci m-am gândit: De multe ori privim sistemul medical românesc doar prin prisma lipsurilor, dar când vezi oameni care vin din afară să se trateze aici, parcă lucrurile nu mai sunt chiar ca la televizor. Poate că a fost un caz izolat. Dar m-a făcut să reflectez: cum stăm, de fapt, în Europa, la capitolul acces la servicii cardiologice?”
Cardiologul se întreabă cât se așteaptă în alte țări europene pentru un control cardiologic sau o ecografie și „cum se simte pacientul în tot acest proces”.
„Mi-ar plăcea să aflu de la voi cei care locuiți sau lucrați în alte țări europene cum arată experiența medicală acolo, dincolo de cifre și statistici. Pentru că poveștile reale sunt cele care ne învață cel mai mult.”, a concluzionat dr. Ştefan Busnatu.
Perspective „din teren”
Mai mulți cititori au răspuns postării cu experiențe proprii sau cu observații critice care contrastează sau completează afirmațiile medicului.
„Cu tot respectul pentru opinia dânșilor, însă au generalizat o situație personală. Cunosc perfect sistemul medical din Suedia, nu doar pentru că sunt și cetățean suedez dar am fost pacient de nenumărate ori. În primul rând la ei sistemul de sănătate este doar public si funcționează perfect. ..Eu nu am așteptat niciodată pentru un consult mai mult de o săptămână, iar soțul meu pentru intervenție aprox 5 săptămâni la vremea aceea.”, a scris cineva.
„Nu mai discutăm de relația pacient doctor care este excepțională, doctorii de acolo sunt cei mai empatici și implicați din câți am întâlnit.”, a mai adăugat aceasta.
„Sunt totuși cotați printre primele 5 țări în Europa la healthcare și sunt numărul 1 la îngrijire și facilități pentru pacient pe când România se află pe ultimele locuri. Cred că asta spune tot. Și lista pentru o consultație la dumneavoastră la stat este foarte lungă, eu am programarea făcută în luna septembrie pentru iunie 2026.”
În alte comentarii, oamenii arată neajunsurile sistemului medical din România.
„În România te duci la doctor la consult … la spitalele de stat nu se poate … dacă ai bani te duci la particular, dacă nu, stai acasă și aștepți moartea…”, completează un pacient român
Alții susțin că lucrurile nu stau atât de bine în România, și aici pacienții așteaptă luni de zile pentru o programare la medic. Ce e diferit este sistemul de spitale private, unde poși plăti pentru o consultație.
„Cu doi părinți cardiaci de ani buni, cred că știu ce vorbesc. Încercați dvs să faceţi un singur exercițiu. Luați câteva spitale de cardiologie din București, sunați … încercați să faceţi o programare la cardiologie, un consult … Va garantez că nu veți reuși. … lista de programări … disponibilă începând cu vara 2026.”
„Medicul modern e și influencer”
Un român din Germania povestește cum este sistemul medical din această țară.
„Nu știu cum este în Suedia, dar pot să vă spun cum stau lucrurile în Germania. Timpul de așteptare pentru un consult cardiologic … la cabinetele private este într-adevăr lung (6–8 luni) … dacă vrei consult mai repede — plătești, și în două săptămâni ești programat.”, a scris acesta.
Acesta comentează și legat de tratamentele pe care le primesc pacienții români.
„Cât despre „discuții” și „standarde”… haideți să fim serioși. Eu pot prezenta nu un caz, ci sute de pacienți veniți din România, tratați „după ureche”, cu scheme vechi și neactualizate după ghidurile internaționale. Înțeleg că fiecare trebuie să-și câștige pâinea, dar haideți să nu transformăm medicina într-o campanie de PR.”, mai scrie românul.
„Medicina românească nu devine mai bună doar pentru că o prezentăm frumos pe Facebook. În România, medicul modern e și influencer — doar că sănătatea pacienților nu ar trebui să fie un subiect de marketing.”
Nici în Suedia nu e totul roz
Sunt și oameni care susțin afirmațiile cardiologului român.
„Locuiesc în Stockholm, Suedia și lucrez la secția de terapie intensiva intermediara 50% și 50% la primiri urgențe ( urgențe intensive și traume) a spitalului Karolinska. Policlinic este praf, medici rezidenți fără experiență, timp lung de așteptare, incompetenți...tot meniul!”, a povestit o femeie.
Însă, după ce ești internat, aceasta subliniază că pacientul este în centrul atenției.
„Ca și costuri, totul este gratuit dacă ești cetățean sau rezident, dar pentru o persoana fără asigurare venită din afara Europei, costurile pentru o singură noapte la terapie intensivă se ridica la aproximativ 10 000 euro.”, mai adaugă femeia.
Altcineva laudă sistemul din România: „Pe cardiologie și intervenții chirurgie cardiovasculară stăm bine. În alte țări anumite intervenții i-ar costa pe pacienți foarte, foarte, foarte mult, nu cred că pot plăti doar cu asigurarea. Dar de, tot nemulțumiți românașii…”
„Oamenii sfințesc locurile și profesiile”
Postarea doctorului Busnatu scoate în evidență o perspectivă provocatoare: că sistemul medical din Suedia, deși perceput ca „model european”, ar avea și puncte slabe, iar România are, poate paradoxal, zone în care se simt diferențe pozitive.
„Faptul că această postare a stârnit atâtea reacții mi-a confirmat ceva important: oamenii încă simt diferența pe care o face umanitatea în medicină. Ne putem teme că tehnologia, inteligența artificială vor schimba tot, dar ceea ce nu vor putea înlocui niciodată este empatia, răbdarea și felul în care un medic își ascultă pacientul. Chiar dacă sistemele diferă, acolo unde există suflet și dorință reală de a ajuta, se nasc încrederea și vindecarea. Până la urmă, oamenii sfințesc locurile și profesiile.”, a adăugat medicul cardiolog într-un comentariu.
Recent, pensionarii francezi s-au mutat în România pentru a se trata, din cauza timpilor mari de așteptare din țara lor.
Cu toate acestea, lucrurile nu sunt perfecte, și în țara noastră timpi de așteptare sunt mari fie pentru consultații, fie când aștepți la urgențe, într-un spital de stat, de multe ori sistemele informatice nu funcționează sau nu găsești ușor loc pentru analize decontate.
Ce spun rapoartele oficiale: Suedia versus România
Datele oficiale ale Comisiei Europene și OECD arată o diferență clară între performanța sistemelor medicale din Suedia și România.
Potrivit raportului State of Health in the EU – Sweden 2023, Suedia alocă peste 11% din PIB pentru sănătate, în timp ce România investește sub 6%.
Această diferență se reflectă în indicatori esențiali: speranța de viață în Suedia este de 82,4 ani, față de 75,3 ani în România. Mortalitatea prevenibilă prin tratamente medicale este una dintre cele mai mici din UE în Suedia, dar printre cele mai ridicate în România.
În privința accesului, sistemul suedez funcționează sub garanția legală Vårdgaranti, care impune limite maxime de 90 de zile pentru tratamente planificate.
România nu are o astfel de garanție națională, iar timpii de așteptare variază semnificativ în funcție de regiune și de disponibilitatea medicilor.
Și în Suedia și în România, bolile cardiovasculare sunt cauză majoră de deces. Însă, în timp ce în Suedia rata mortalității din cauze prevenibile și tratabile rămâne scăzută, țara noastră e pe primul loc la decese din cauze care se pot trata.
Totuși, studiile clinice din registrul suedez SWEDEHEART arată că intervențiile cardiologice urgente, precum angioplastia, sunt realizate în medie la 1–2 zile de la diagnostic . În România, astfel de date oficiale lipsesc, însă rapoartele CNAS indică timpi mai mari pentru cazurile non-urgente și o dependență ridicată de spitalele private.
Dacă în Suedia sub 2% din pacienți sunt nemulțumiți de sistemul medical, conform Sweden Country health profile 2023, în România aproape 5% din români raportează nevoi medicale neîndeplinite din cauza costurilor / distanței la tratament / timpi de așteptare, potrivit OECD.
