Cartierul cu afaceri de 10.000.000.000 de euro rămâne blocat în trafic. Ce se întâmplă în Pipera
Urmărește Libertatea in Google Discover
Polul financiar și de afaceri din nordul Bucureștiului, cel mai important motor economic al României, este la un pas de a se bloca. În fiecare zi lucrătoare, peste 150.000 de angajați ai celor 5.400 de firme din zonă înfruntă un trafic infernal în încercarea de a ajunge la birouri.
Cuprins:
Infrastructura rutieră, în urmă cu 20 de ani
Cu o cifră de afaceri cumulată de 51 de miliarde de lei, adică aproximativ 10 miliarde de euro anual, această zonă generează aproape 3% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării, însă infrastructura rutieră a rămas blocată la nivelul de acum două decenii, relatează Observator News.
Aglomerația extremă, zgomotul continuu și poluarea au transformat ceea ce trebuia să fie un cartier reprezentativ pentru afacerile moderne într-un adevărat coșmar urbanistic. Totul se desfășoară pe doar patru-cinci artere principale care nu mai pot absorbi numărul uriaș de vehicule.
Doar patru bulevarde mari pentru zeci de mii de mașini
Nordul Capitalei depinde în prezent de doar patru artere majore de circulație: Erou Iancu Nicolae, Șoseaua Pipera, DN1 și Bulevardul Fabrica de Glucoză. Deși de-a lungul anilor au fost identificate aproximativ 20 de străzi secundare care necesită lărgire sau reconfigurare pentru a descongestiona zona, proiectele aprobate au rămas doar pe hârtie.
Inclusiv rețeaua de metrou resimte presiunea la orele de vârf, fluxul de călători depășind frecvent capacitatea stațiilor din zonă. Specialistul în arhitectură Radu Negoiță atrage atenția că, deși vorbim despre cea mai profitabilă zonă din țară, accesul rămâne extrem de dificil din cauza acestei subdimensionări rutiere.
„Din păcate, zona Pipera este deservită doar de patru artere mari: Erou Iancu Nicolae, Pipera, DN1 și Fabrica de Glucoză. În situația în care există cele patru mari artere, iar între ele există aproximativ 20 de străzi care trebuie lărgite sau create în acest perimetru. Sunt aprobate de destul timp, dar încă nu au fost lărgite, nu s-au făcut modificările în teren”. spune specialistul.
Primele clădiri de birouri au apărut în nordul Bucureștiului în urmă cu mai bine de 20 de ani. Ulterior, dezvoltarea rezidențială a explodat, peste 150.000 de persoane mutându-se în zonă.
„Oamenii îşi doresc să muncească aici, îşi doresc să locuiască aici. Ca atare, atât zona de birouri s-a dezvoltat preponderent în zona de nord, dar și dezvoltatorii imobiliari au targetat zona de nord, pentru că există cerere", a spus Andrei Diaconescu, CEO firmă de dezvoltare imobiliară.
Un exemplu al acestei extinderi îl reprezintă proiectele imobiliare private derulate în ultimul deceniu, a căror valoare depășește 3 miliarde de euro.
Cererea din piață a rămas ridicată atât pe segmentul de birouri, cât și pe cel de locuințe, însă administrația publică nu a ținut pasul cu ritmul investițiilor private.
Absența unui Plan Urbanistic General și capcana PUZ-urilor individuale
Fost arhitect-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu susține că principala cauză a impasului actual este lipsa de viziune și absența unui Plan Urbanistic General (PUG) actualizat:
„Situaţia gestionării urbanismului în Bucureşti este catastrofală aproape. Există această lipsă de coerentă, lipsă de viziune a unor primari. Nu a existat această coerenţă”.
În lipsa unui cadru integrat de dezvoltare la nivel de oraș, dezvoltatorii privați au fost nevoiți să apeleze la Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) individuale, realizate strict pentru parcelele proprii.
Deși această procedură este legală, multiplicarea PUZ-urilor fără o viziune de ansamblu și fără studii de fundamentare rutiere a dus la supraaglomerare. Astfel, pe străzi gândite inițial pentru o zonă industrială cu puține fabrici au fost ridicate ansambluri cu zeci de etaje, toate direcționând traficul spre aceleași artere deja depășite.
Investiții amânate și costuri uriașe pentru exproprieri
Extinderea rețelei rutiere majore este în prezent extrem de dificilă din cauza construcțiilor deja existente și a spațiului limitat. Un alt obstacol major este reprezentat de bugetele necesare pentru exproprieri, care au crescut semnificativ odată cu trecerea timpului.
Reprezentanții administrației locale recunosc amânarea proiectelor rutiere esențiale. Primarul general, Ciprian Ciucu, și primarul sectorului 2, Rareș Hopincă, au arătat că neaplicarea la timp a investițiilor de infrastructură ridică acum costurile la niveluri substanțiale.
Deși sunt anunțate reforme administrative și identificarea de spațiu bugetar pentru proiecte mari, infrastructura din nordul Bucureștiului rămâne deocamdată captivă între promisiunile din trecut și realitatea din teren.
Primăria Municipiului București a anunțat, printr-o postare pe Facebook, instituirea unui sens unic pe o porțiune de 600 de metri a Bulevardului Dimitrie Pompeiu, una dintre cele mai aglomerate artere din zona Pipera. Restricția, valabilă din 17 octombrie până pe 31 decembrie, este necesară pentru înlocuirea unei conducte de apă potabilă veche de 53 de ani.
