Casa Albă vrea ca SUA să nu mai finanțeze investigațiile privind crimele de război, inclusiv cele comise de Rusia în Ucraina
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Casa Albă a recomandat ca Statele Unite să nu mai finanțeze aproximativ 20 de programe care investighează activităţi legate de crime de război comise la nivel global, inclusiv în Myanmar, Siria şi în Ucraina, informează Reuters, care citează trei surse apropiate dosarului şi documente guvernamentale interne.
Cuprins:
Administrația Trump dă semnale că nu este interesată de crimele de război
Recomandarea, formulată miercuri de Biroul pentru Management şi Buget (OMB) de la Casa Albă, nu reprezintă o decizie finală de a închide aceste programe, deoarece oferă Departamentului de Stat opţiunea de a face contrapropuneri.
Multe dintre programele propuse pentru încetarea finanțării sunt dedicate sprijinirii organizaţiilor locale care urmăresc să promoveze justiţia în societăţi afectate de atrocităţi, spune o sursă, subliniind că unele dintre proiecte funcţionează de zeci de ani, sub administraţii atât democrate, cât şi republicane.
O recomandare ce poate afecta inclusiv Ucraina
Deşi unele înghețări ale ajutorului extern american începuseră deja să complice activitățile de a trage la răspundere regimul de la Moscova pentru crime de război din Ucraina, noua recomandare a OMB crește riscul ca Statele Unite să abandoneze complet aceste eforturi.
Astfel, după cum notează două surse, printre programele recomandate pentru întrerupere se află şi un grant în valoare de 18 milioane de dolari alocat de Departamentul de Stat pentru Parchetul General al Ucrainei și implementat de Iniţiativa pentru Justiţie Penală Internaţională a Universităţii Georgetown.
Alte programe propuse pentru oprirea finanțării derulează proiecte de responsabilizare privind crimele de război în Ucraina și care sunt gestionate de organizaţia Global Rights Compliance, ce ajută la colectarea de probe privind crimele de război şi crimele împotriva umanităţii, cum ar fi violenţa sexuală şi tortura.
O altă organizaţie care ar putea rămâne fără anumite finanțări este Legal Action Worldwide, un grup de asistenţă juridică ce sprijină eforturile locale de a intenta procese împotriva suspecţilor ruşi de crime de război în Ucraina.
Peste 140.000 de dosare pentru crime de război deschise împotriva Rusiei
Potrivit unui e-mail intern al Departamentului de Stat consultat de Reuters, birourile din Departamentul de Stat care își doresc păstrarea unor programe legate de crime de război şi de tragere la răspundere pentru astfel de atrocități trebuie să trimită justificările până la finalul programului de lucru din data de 11 iulie.
Deşi oprirea acestor programe nu ar influența în mod direct eforturile forțelor armate ale Kievului pentru a-i respinge pe invadatorii ruși, sursele citate de Reuters spun că acestea reprezintă cea mai bună şansă de a documenta în mod extins atrocităţile raportate de pe câmpul de luptă din Ucraina.
Ucraina a deschis peste 140.000 de dosare de crime de război de la lansarea invaziei ruse la scară largă, la 24 februarie 2022, o pretinsă operațiune militară specială care s-a soldat cu sute de mii de morți, ocuparea unei bune părți a teritoriul ucrainean, devastări, strămutări de populație și traume mentale şi fizice. Evident, regimul de la Moscova neagă în mod constant că forţele sale armate ar fi comis crime de război în Ucraina.
Alte programe includ activităţi de documentare a atrocităţilor comise de armata din Myanmar împotriva minorităţii Rohingya, precum şi a persecuţiilor împotriva creştinilor şi altor minorităţi comise de fostul dictator sirian Bashar al-Assad, înlăturat de la putere în decembrie anul trecut. Sunt vizate, de asemenea, programe cu privire la Afganistan, Belarus, Columbia, Gambia, Irak, Nepal, Sri Lanka, Sudan, Sudanul de Sud etc.
Criterii foarte stricte și o condiție obligatorie pentru formularea obiecțiilor
Sursele citate de Reuters cred că este puţin probabil ca secretarul de stat Marco Rubio, care deține și postul de șef interimar al Consiliului de Securitate de la Casa Albă, să susţină continuarea majorității programelor propuse pentru încetarea finanțării. Totuşi, șeful diplomației americane ar putea pleda pentru păstrarea unor programe esenţiale, cum ar fi sprijinul pentru eventuale urmăriri penale privind crimele de război comise în Ucraina.
Criteriile pentru a contesta recomandarea făcută de OMB sunt foarte stricte. Un e-mail arată că Departamentul de Stat a fost înștiințat să argumenteze în detaliu orice încercare de a păstra unele dintre programele propuse spre eliminare, iar menținerea lor trebuie să fie clar aliniată cu priorităţile administrației Trump.
„Chiar dacă secretarul de stat Rubio va interveni pentru a salva aceste programe, dintre care pe multe le-a susţinut ca senator, nu va mai rămâne nimeni care să le gestioneze”, a avertizat o sursă.
Reuters a contactat atât Departamentul de Stat, cât și OMB pentru a-și exprima punctele de vedere asupra noii recomandări, dar Departamentul de Stat a refuzat să comenteze, în timp ce OMB nu a răspuns până la ora publicării articolului.
Schimbarea priorităților
Administraţia preşedintelui republican Donald Trump a îngheţat, apoi a redus miliarde de dolari din ajutorul extern al Statelor Unite încă de la preluarea mandatului, pe 20 ianuarie, pentru a se asigura că banii contribuabililor americani finanţează doar programele aliniate politicii „America First”, notează Reuters.
Aceste reduceri fără precedent au dus practic la închiderea principalului organism de ajutor extern al Statelor, și anume Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), punând în pericol livrarea de alimente şi asistenţă medicală salvatoare de vieţi şi aruncând operaţiunile umanitare globale în haos.
Recomandarea OMB reprezintă încă un semn că administraţia Trump acordă tot mai puţină prioritate promovării drepturilor omului şi statului de drept la nivel global, un obiectiv urmărit de administraţiile americane anterioare, conchide Reuters.
