Ce s-a întâmplat cu milionul de români veniți anul trecut din diaspora? Sindicatele spun că au plecat înapoi și dau vina pe autorități
Urmărește Libertatea in Google Discover
În urmă cu un an, peste un milion de concetățeni luau cu asalt granițele țării, după ce statele occidentale au introdus restricții ca urmare a COVID-19. Autoritățile au promis măsuri pentru a-i păstra acasă și a rezolva astfel o mare problemă: deficitul forței de muncă. Măsurile nu au mai venit, românii s-au întors în Occident, criza forței de muncă persistă.
Cuprins:
- Soluțiile nu au mai venit
- Bogdan Hossu (Cartel Alfa): 800.000 au plecat înapoi
- Dumitru Costin (BNS): „Ce le-a oferit România?”
- Ce spun datele oficiale
- Ministerul Muncii, arătat cu degetul
- Construcțiile, probleme în continuare cu forța de muncă
- Industria e în criză de muncitori calificați
- HoReCa se plânge că a pierdut 100.000 de angajați
- „Cel mai scăzut nivel al ultimilor ani în ceea ce privește intenția de a pleca la muncă în străinătate”
- Munca remote pentru companii din străinătate
- Ce trebuie făcut
- Angajatorii, arătați cu degetul
- În data de 4 mai 2020, Ludovic Orban, la acel moment premier, anunța că 1.279.000 de cetăţeni români s-au întors din țări europene.
Pe de o parte, autoritățile erau îngrijorate că aceștia aduc cu ei virusul, pe de altă parte patronatele erau bucuroase că astfel este rezolvată criza de forță de muncă prin care trecea România de câțiva ani.
Deși autoritățile au promis măsuri pentru integrarea rapidă a lor în economie, acestea nu au mai venit. Milionul de români reveniți nu apare în statisticile privind munca, sindicaliștii spun că majoritatea lor au plecat înapoi la lucru în Vest, în vreme ce patronatele se plâng că există în continuare o criză de personal în domenii precum construcțiile.
Soluțiile nu au mai venit
Soluțiile promise de autorități nu au mai venit, iar sindicatele spun că astfel majoritatea celor veniți au plecat înapoi în Occident, odată ce granițele s-au redeschis.
De asemenea, a existat cerere mare pentru asistență socială și îngrijire de bătrâni, în țări precum Austria.
Concomitent, presa internațioanală a început să prezinte, tot anul trecut, condițiile improprii în care lucrau românii din abatoarele germane în pandemie.
Bogdan Hossu (Cartel Alfa): 800.000 au plecat înapoi
Bogdan Hossu, liderul confederației sindicale Cartel Alfa, estimează că 800.000 de muncitori au plecat înapoi.
„Ei veniseră pentru că din cauza pandemiei se închiseseră locurile lor de muncă și nu voiau să rămână deconectați de țară, izolați. Practic, din milionul venit s-au returnat în proporție de 80%. Deci 800.000 au plecat înapoi”, a declarat, pentru Libertatea, Bogdan Hossu.
Dumitru Costin (BNS): „Ce le-a oferit România?”
Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS), spune că românii veniți în țară odată cu pandemia s-au dus înapoi în Vest, pentru că România nu le-a oferit niciun ajutor sau vreo facilitate în pandemie.
„În marea lor majoritate s-au întors în Occident. Ei nu se văd în indicatori, nu a crescut numărul de contracte de muncă. Nu s-au dus să se înregistreze la AJOFM-uri și nu știm în mod real care e statusul lor. Nici nu sunt beneficiari ai vreunor măsuri, precum indemnizație de șomaj, pentru că nu au cotizat la bugetul de șomaj al României. Ei au fost împinși în piața muncii din România din cauza restricțiilor și a contractelor fragile pe care le aveau în Occident. Dar ce să facă în România? Ce le-a oferit România?”, se întreabă el retoric.
Ce spun datele oficiale
Datele autorităților sunt conflictuale. Conform informațiilor de la Poliția de Frontieră, de la ridicarea stării de urgență, din data de 15 mai 2020, până la 30 martie 2021, un număr de 6,8 milioane de români au efectuat formalitățile de intrare în țară, iar 6,9 milioane au ieșit.
Diferența este de doar 100.000.
Poliția de Frontieră spune însă că aceste date arată de fapt numărul trecerilor frontierei, o persoană putând să efectueze mai multe călătorii.
Pe lângă venirile și plecările la muncă, datele îi includ și pe românii care au mers în concedii în afara țării.
Ministerul Muncii nu a răspuns la solicitarea Libertatea privind plecările românilor, în vreme ce Institutul Național de Statistică (INS) spune că datele aferente anului 2020 pentru migrația internaţională definitivă vor fi disponibile online începând cu 22 iunie 2021. <br>
Potrivit datelor oficiale, în luna ianuarie 2021, rata șomajului era de 5,6%, un număr de 474.000 de români căutându-și activ un loc de muncă.
În luna ianuarie 2020, același indicator se ridica la 3,6%, când 333.400 de oameni își căutau de lucru.
Ministerul Muncii, arătat cu degetul
Dumitru Costin acuză autoritățile că nu s-au preocupat de românii din diaspora.
„România a ratat total acest aspect al întoarcerii celor din diaspora. Noi am propus ca aceștia să primească o sumă de bani, cu condiția să se înregistreze la AJOFM. Nu s-a dorit, așa că au plecat din nou”, punctează Dumitru Costin.
România a terminat anul trecut cu un deficit bugetar de 9,79% din Produsul Intern Brut (PIB), din cauza veniturilor în scădere cauzate de criza economică și a cheltuielilor făcute pentru combaterea efectelor pandemiei.
Orice alte ajutoare acordate pentru diaspora ar fi crescut și mai mult nivelul deficitului bugetar.
Construcțiile, probleme în continuare cu forța de muncă
Cert este că în continuare unele patronate afirmă că au probleme cu forța de muncă.
Laurențiu Plosceanu, președintele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO), spune că există în continuare o criză de forță de muncă în construcții.
„Vă confirm că problema rămâne. E nevoie de forță de muncă calificată. Partea de import de forță de muncă din Asia a fost îngreunată anul trecut. E adevărat că după măsurile din 2019 cu salariile (creșterea salariului minim în construcții la 3.000 de lei brut - n.r.) situația s-a mai calmat. Știu că în continuare se părăsește Marea Britanie din cauza Brexitului, dar asta nu înseamnă că vin la noi. Pe partea de construcții lucrurile nu se vor rezolva peste noapte, formarea unui muncitor calificat durează”, a spus acesta.
Situația vine în contextul în care sectorul construcțiilor a avut un adevărat boom anul trecut, după lunile de stare de urgență.
Conform datelor INS, volumul lucrărilor de construcții a crescut în 2020 cu 15,9% față de anul 2019.
Industria e în criză de muncitori calificați
Nu doar în construcții există probleme cu forța de muncă.
Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, spune că situația este problematică și în sectorul industrial, din cauza lipsei de școli profesionale. De asemenea, a mai afirmat că există lipsă de personal și la mecanicii de locomotivă, construcții de mașini și în metalurgie.
Acesta spune că în vestul țării nu mai există lucrători, însă angajatorii nu fac investiții în Moldova, unde există forță de muncă, din cauza lipsei infrastructurii.
„Durează două zile să duci marfa în vestul țării. Și să miști populația nu se poate. De aia angajatorii preferă să aducă lucrători din Asia”, continuă Hossu.
Iar situația s-ar putea înrăutăți în curând dacă autoritățile vor adopta proiectul de lege inițiat de Ministerul Muncii, prin care bugetarii care cumulează pensie și salariu vor fi forțați să aleagă între aceasta și leafă, mai avertizează Hossu.
HoReCa se plânge că a pierdut 100.000 de angajați
Daniel Mischie, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), declara în luna februarie că 100.000 de angajați care lucrau în turism s-au reorientat către alte domenii sau au plecat din țară.
„Din cei 200.000 de angajaţi în această industrie, respectiv alţi 200.000 de angajaţi care lucrează pentru această industrie, deci pe orizontală, estimăm că între 70.000 şi 100.000 au ales să părăsească această industrie, să se reorienteze către alta sau chiar să părăsească ţara”, a spus Mischie, citat de Ziarul Financiar.
„Cel mai scăzut nivel al ultimilor ani în ceea ce privește intenția de a pleca la muncă în străinătate”
Bogdan Badea, directorul executiv al eJobs, cel mai mare portal de recrutare de forță de muncă din România, spune însă că sondajele făcute „arată cel mai scăzut nivel al ultimilor ani în ceea ce privește intenția de a pleca la muncă în străinătate”.
Însă cei pentru care procesul de găsire a unui job se prelungește încep să se uite din nou către opțiunile pe care le au în afara țării, spune Badea.
Munca remote pentru companii din străinătate
Alții s-au întors în România, dar continuă să lucreze remote pentru angajatori din afara țării.
„Vedem asta în special la IT-iști, dar credem că e o tendință care se va extinde și asupra altor specializări: customer support, content writing, call center etc.”, spune el.
Portalul eJobs este deținut de Ringier, compania care editează ziarul Libertatea.
Ce trebuie făcut
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, spune că statul trebuie să aibă politici ocupaționale și că România trebuie să își schimbe fiscalitatea pentru a-și păstra angajații.
„Avem o fiscalizare prea mare. Ar trebui cotă progresivă și să se schimbe fiscalitatea de la angajat la angajator. Modul în care creșterea economică este distribuită este anormal, în sensul că banii sunt distribuiți mai mult către patroni și mai puțin către lucrători”, spune Hossu.
Angajatorii, arătați cu degetul
Dumitru Costin, șeful BNS, dă vina pe angajatori pentru faptul că românii pleacă peste hotare la muncă.
„Angajatorii sunt principalii vinovați de situație pentru că nu sunt preocupați de angajați. Ei sunt obligați de lege să facă cursuri de formare, dar acestea nu se țin. A doua problemă e că angajatorii nu comunică nevoia de locuri de muncă calificate către ANOFM. A treia este că angajatorii nu au planuri pe 5 ani. S-au învățat cu comportamentul din anii 2000. Ei vin și zic ca la piață: am nevoie de 3 sudori, de exemplu. Dar oamenii nu au stat după ei, trebuie să trăiască din ceva”, spune Costin.
Conform datelor de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), doar 11.308 locuri de muncă vacante sunt disponibile în țara noastră.
Costin susține că piața muncii este tot o piață, iar atunci când 5 milioane de oameni pleacă din țară este clar că există un dezechilibru, iar oamenii nu sunt mulțumiți de cât câștigă.
„De ce pleacă oamenii în străinătate? Pentru că acolo pot pune bani deoparte din ce câștigă”, a conchis liderul BNS.
