Ce trebuie să știe părinții când apare un caz de streptococ în clasă. Medic școlar: „Nu testăm și nu tratăm copiii sănătoși și fără simptome!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În plin sezon al infecțiilor respiratorii, depistarea unui elev cu streptococ Beta-Hemolitic de Grup A provoacă panică în rândul părinților și declanșează decizii uneori contradictorii în școli. Conform datelor epidemiologice ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), cazurile de scarlatină au înregistrat o creștere semnificativă în rândul copiilor între 3 și 9 ani. În timp ce unele cabinete medicale școlare din Capitală cer testarea de rutină a întregii clase și tratament chiar și pentru purtători, medicii infecționiști și normele oficiale ale INSP contrazic ferm această practică. Libertatea a contactat mai mulți medici pentru a afla răspunsul comunității medicale de specialitate.
Cuprins:
- De la un streptococ puroi în gât și erupții pe piele
- Unii medici școlari trimit bilete părinților cerând testarea întregii clase la apariția unui caz de scarlatină
- Dr. Daniela Rajka, medic școlar: „Recomandarea de testare nu se face decât atunci când sunt simptome”
- Un singur caz izolat de scarlatină depistat într-o clasă nu constituie focar epidemiologic
- Dr. Elena Runcean, medic infecționist: ,,O infecție streptococică netratată suficient poate duce în timp la reumatism articular acut”
De la un streptococ puroi în gât și erupții pe piele
Streptococul Beta-Hemolitic de Grup A este o bacterie foarte frecventă care trăiește și se dezvoltă în gâtul sau în nasul oamenilor. Este cel mai des întâlnită cauză bacteriană pentru durerile severe de gât la copii, în special în sezonul rece, când aceștia petrec mult timp împreună în sălile de clasă sau la grădiniță.
Bacteria este foarte contagioasă și se dă mai departe extrem de ușor:
- Prin aer: Atunci când un copil bolnav tusește, strănută, vorbește sau râde, elimină stropi invizibili de salivă încărcați cu bacterii.
- Prin contact direct: Prin îmbrățișări, pupat sau folosirea la comun a paharelor, sticlelor de apă și tacâmurilor.
- De pe obiecte: Dacă un copil atinge bănci, clanțe sau jucării pe care au ajuns stropi de salivă contaminată și apoi își duce mâna la gură sau la nas.
Infecția cu streptococ se manifestă prin mai multe afecțiuni, cea mai frecventă fiind angina streptococică, cunoscută popular sub numele de „puroi în gât”. Aceasta se manifestă prin dureri puternice la înghițire, amigdale foarte roșii și umflate, adesea acoperite cu puncte albe de puroi, febră ridicată și o stare generală de rău. Un detaliu important pentru părinți este că infecția streptococică nu dă, de regulă, tuse sau nas înfundat.
Atunci când angina este însoțită și de o erupție pe piele, cu pete mici și roșii care fac pielea aspră la atingere ca un șmirghel, vorbim despre scarlatină.
Dacă boala este lăsată netratată sau dacă tratamentul cu antibiotice este întrerupt mai devreme decât a prescris medicul, pot apărea complicații severe. Printre acestea se numără pneumonia, dar și afecțiuni tardive grave, cum ar fi reumatismul articular acut, care poate afecta definitiv inima, sau problemele renale.
În anul 2024, au fost raportate 4.893 de cazuri suspecte de scarlatină, potrivit INSP. Incidența scarlatinei în anul 2024, raportată la populația generală, a fost de 14,92 %000 locuitori, în ușoară scădere față de anul precedent, când incidența a fost de 17,19 %000 locuitori.
Unii medici școlari trimit bilete părinților cerând testarea întregii clase la apariția unui caz de scarlatină
O adresă oficială transmisă de medicul școlar părinților dintr-o școală din București informează părinții că în clasă a fost depistat un caz „diagnosticat cu streptococ beta hemolitic și îi îndeamnă pe părinți să le facă exudat faringian copiilor.
„Vă rugăm să faceți copilului dumneavoastră o programare la medicul de familie pentru efectuarea testului Cultura din Exudat Faringian, a tratamentului cu antibiotic și controlul (exudat faringian) după terminarea antibioterapiei (în cazul în care a apărut streptococul). Rezultatele le veți aduce la cabinetul medical al școlii, la revenirea elevului în colectivitate”, se arată în biletul de informare trimis de cabinetul școlar și semnat de medicul școlar.
În document se mai precizează că „în focarele streptococice se recomandă depistarea de purtători de streptococ (prin exudatul faringian)” și că „tratamentul bolnavilor și al purtătorilor de streptococ se face cu penicilină (sau eritromicină) timp de 10 zile”.
Astfel de recomandări stârnesc dezbateri aprinse între părinți, mulți întrebându-se dacă este justificat să își supună copiii sănătoși testărilor repetate sau tratamentelor cu antibiotice.
Dr. Daniela Rajka, medic școlar: „Recomandarea de testare nu se face decât atunci când sunt simptome”
Dr. Daniela Rajka, preşedinta Societăţii Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineret (subcomisia de Medicină Şcolară din Ministerul Sănătăţii), clarifică faptul că ghidurile și metodologia oficială a INSP nu prevăd testarea în masă a elevilor asimptomatici:
„Este o metodologie a INSP-ului care spune foarte clar când se fac testările. Recomandarea de testare nu se face decât la simptome! Recomanzi testarea la un contact dacă te duci, vezi clasa și găsești un copil cu amigdale mari, eritematoase și cu febră, deci un copil care are simptome sugestive. Nu testăm copiii sănătoși și fără simptome!”, subliniază dr. Daniela Rajka, preşedinta Societăţii Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineret.
Medicul școlar atrage atenția asupra riscului de a intra într-un cerc vicios din cauza panicii:
„Părinții, când aud de streptococ, nu știu de ce, parcă ar fi ciumă, și este o presiune extraordinară din partea unora dintre ei. Purtătorii sănătoși nu se testează și nu se tratează! Dacă faci exudat faringian unui copil care nu are simptome și îi găsești un streptococ, se consideră că este purtător și nu se tratează. Tratăm numai copilul care are simptome”, a precizat dr. Daniela Rajka.
Un singur caz izolat de scarlatină depistat într-o clasă nu constituie focar epidemiologic
Conform Metodologiei oficiale de supraveghere a scarlatinei / infecțiilor streptococice a INSP, un focar în colectivitățile de copii (școală sau grădiniță) se consideră în următoarele condiții:
- Pentru scarlatină: Apariția a minimum 3 cazuri de scarlatină în aceeași clasă sau grupă, apărute într-un interval scurt (de regulă, în decurs de 7-10 zile sau în cadrul aceleiași perioade de incubație).
- Pentru angină streptococică (fără erupție pe piele): Apariția a minimum 2-3 cazuri confirmate de faringo-amigdalită streptococică în aceeași clasă într-un interval scurt, caz în care cabinetul școlar are obligația de a intensifica triajul zilnic și de a raporta situația către Direcția de Sănătate Publică (DSP).
,,Un singur caz izolat depistat într-o clasă nu constituie focar epidemiologic și nu justifică declararea de focar și nici testarea în masă a tuturor elevilor asimptomatici. Focar se consideră de la 3 cazuri de scarlatină într-o colectivitate”, afirmă dr. Daniela Rajka.
Dr. Elena Runcean, medic infecționist: ,,O infecție streptococică netratată suficient poate duce în timp la reumatism articular acut”
Pe de altă parte, din perspectiva clinică a infecțiilor severe, dr. Elena Runcean, medic infecționist, explică de ce unele cazuri recidivează și de ce este esențială atenția la simptome și la mediul familial:
„Profilaxia la nivelul clasei n-ar trebui să se oprească doar acolo, ci să meargă și către membrii familiei. Auzim foarte frecvent: 'L-am tratat cu antibiotic și a făcut iar'. De fapt, în casă, cineva are un streptococ în nas. Dacă facem un exudat faringian și nazal la toată familia, mai găsim ceva. Dacă nu tratăm și membrii familiei, șansele ca copiii să se reinfecteze când merg în colectivitate sunt mari”, a spus dr. Elena Runcean, medic infecționist.
Despre riscurile unei infecții netratate sau tratate incorect, dr. Runcean avertizează:
„Prima dintre complicații este pneumonia, dar apar și complicații la distanță. O infecție streptococică netratată suficient poate duce în timp la reumatism articular acut (RAA) sau la afectare renală. Pârghia principală este medicul de familie, dar este esențial să nu se subdozeze tratamentul și să se respecte durata prescrisă”, a atras atenția medicul infecționist.
Anda Vija, farmacist: Testele rapide din farmacii, tot mai căutate de părinți
În farmacii, cererea pentru testele de streptococ crește semnificativ în această perioadă. Anda Vija, farmacist, explică cum se efectuează corect testarea rapidă acasă și ce opțiuni au părinții:
„Avem o cerere constantă pentru testele de streptococ. În perioada toamnă-iarnă începe sezonul și avem cereri destul de mari: de multe ori se testează toată familia sau vin părinți din aceeași clasă când apare un caz. Există și teste combinate 7 în 1 pentru infecții respiratorii, foarte apreciate de medici.”
Referitor la modul de aplicare, farmacista spune că:„testul se face foarte simplu, prin exudat din gât. Ideal este să se facă dimineața, înainte ca persoana să mănânce sau să se spele pe dinți, pentru ca proba să fie cât mai concentrată. Dacă testul este pozitiv, se ia legătura cu medicul pentru prescrierea protocolului de antibiotic,”
Prețul unui astfel de test este în jur de 35–50 de lei.
Conduita în cazurile de scarlatină, stabilită prin metodologia oficială a INSP
Conform Metodologiei de supraveghere a scarlatinei și infecțiilor streptococice elaborate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP):
- Izolarea cazului confirmat: Copilul cu anginǎ streptococică sau scarlatină rămâne la domiciliu și începe tratamentul antibiotic prescris de medic.
- Revenirea în colectivitate: Copilul nu mai este contagios după 24–48 de ore de la inițierea tratamentului antibiotic adecvat.
- Triaj, nu testare în masă: În colectivitate se intensifică triajul epidemiologic zilnic (verificarea gâtului, febrei și stării generale). Se recomandă testarea doar a persoanelor care prezintă simptome clinice.
- Purtătorii asimptomatici: Persoanele sănătoase care poartă bacteria în nas sau gât fără a avea simptome nu necesită tratament antibiotic de rutină, riscul de transmitere sau complicații fiind extrem de redus.
Scarlatina este o boală infectocontagioasă, mai frecventă în rândul copiilor sub 10 ani. Părinții trebuie să știe că boala debutează brusc cu febră, stare generală modificată, angină şi erupţie de bubiţe foarte mici roşii- rozalii. Nu este însă singura boală contagioasă care se poate răspândi ușor în comunitate. Și hepatita A reprezintă un „pericol”, Brașovul se confruntă deja cu focare de hepatită A la copii între 1 și 9 ani.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
