Cine sunt candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2019
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
14 candidați sunt înscriși în cursa pentru alegerile prezidențiale 2019, care au loc dumincă, 10 noiembrie. Pe lângă figuri proeminente ale politicii, precum președintele Klaus Iohannis sau fostul premier Viorica Dăncilă, în cursă au intrat și persoane foarte puțin cunoscute până acum, precum John-Ion Banu sau Sebastian Popescu.
Cuprins:
- Ordinea candidaților la prezidențiale 2019 pe buletinele de vot
- Cum va arăta buletinul de vot duminică
- Klaus Iohannis - candidat susţinut de PNL
- Viorica Dăncilă - candidat PSD
- Mircea Diaconu - candidat susţinut de ALDE şi PRO România
- Dan Barna - candidat USR/PLUS
- Theodor Paleologu - candidat PMP
- Kelemen Hunor - candidat UDMR
- Viorel Cataramă - candidat Dreapta Liberală
- Ramona Ioana Bruynseels - candidat PPU
- Cătălin Ivan - candidat ADN
- Bogdan Stanoevici - candidat independent
- John-Ion Banu - candidat Partidul Națiunea Română
- Sebastian-Constantin Popescu - candidat Partidul Noua Românie
- Alexandru Cumpănașu - candidat independent
- Ninel Peia - candidat Partidul Neamul Românesc
Biroul Electoral Central a stabilit pe 27 septembrie ordinea celor 14 candidați la prezidențiale 2019 pe buletinele de vot.
Ordinea candidaților la prezidențiale 2019 pe buletinele de vot
- Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal;
- Theodor Paleologu – Partidul Mişcarea Populară;
- Dan Barna – Alianţa USR-PLUS;
- Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România;
- Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat;
- Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitate Naţională;
- Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc;
- Sebastian Popescu – Partidul Noua Românie;
- John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română;
- Mircea Diaconu – Alianţa UN OM;
- Bogdan Stanoevici – independent;
- Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste;
- Viorel Cataramă – Dreapta Liberală;
- Alexandru Cumpănașu – independent.
Cum va arăta buletinul de vot duminică
Cine sunt cei 14 candidați la alegeri prezidențiale 2019:
Klaus Iohannis - candidat susţinut de PNL
Klaus Iohannis (60 de ani), preşedintele în exerciţiu, este susţinut în alegeri de PNL. El candidează însă ca independent.
Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale din 2014 după ce l-a învins pe Victor Ponta în al doilea tur de scrutin, cu 54,43%.
El fusese anunţat candidat al PNL cu doar câteva luni înainte de alegeri, după retragerea bruscă a lui Crin Antonescu. Klaus Iohannis era la acea vreme primar al Sibiului.
Era a doua tentativă a lui de a ocupa o funcţie la nivel înalt în stat, după ce în 2009 a fost propus premier de către o majoritate parlamentară, dar refuzat de preşedintele de atunci, Traian Băsescu.
Viorica Dăncilă - candidat PSD
Viorica Dăncilă (55 de ani) este premierul în exerciţiu şi primul candidat femeie din partea PSD.
Ea conduce partidul din această vară, fiind aleasă în funcţie după ce
Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare.
Viorica Dăncilă este membru PSD din 1996, iar prima funcţie importantă în partid a fost cea de preşedinte al organizaţiei de femei.
În 2009 a fost aleasă pe listele PSD în Parlamentul European, iar în 2014 a câştigat un nou mandat. A renunţat la el în 2018, când a fost numită în fruntea Guvernului.
Viorica Dăncilă a strâns aproximativ 1,5 milioane de semnături.
Mircea Diaconu - candidat susţinut de ALDE şi PRO România
Mircea Diaconu (69 de ani) candidează ca independent, însă este susţinut de ALDE şi de PRO România.
Fostul actorul a intrat în politică după 1990, însă nu a activat serios în vreo formaţiune până în 2008, când a devenit parlamentar din partea PNL. Ulterior, a fost ales vicepreşedinte al partidului.
În 2012, a fost numit ministru al Culturii. Agenţia Naţională de Integritate l-a declarat incompatibil, pentru că deţinea funcţia de director al Teatrului Nottara concomitent cu cea de senator şi ministru.
A plecat din Guvern, însă Senatul nu i-a vacantat postul până spre finalul mandatului său, în 2016.
În ultimii 5 ani a fost europarlamentar independent, membru al grupului ALDE.
Dan Barna - candidat USR/PLUS
Dan Barna are 44 de ani şi s-a lansat în politică în 2016, când a devenit parlamentar din partea USR. Anterior, el a lucrat în consultanţă în domeniul fondurilor europene şi a fost angajat al Delegaţiei Comisiei Europene de la Bucureşti.
A fost secretar de stat în timpul Guvernului Ciolo,ş în Ministerul Fondurlior Europene.
În 2017, a fost ales vicepreşedinte al USR. După demisia lui Nicuşor Dan, la Congresul partidului a fost ales preşedinte.
Liderul USR a strâns aproape 400.000 de semnături pentru alegerile prezidenţiale.
Theodor Paleologu - candidat PMP
Theodor Paleologu are 46 de ani. A fost deputat PDL în două legislaturi, între 2008 şi 2016. În 2008 a preluat şi portofoliul Culturii, în primul Guvern Boc, pe care l-a ocupat până la finalul anului 2009.
În 2014, l-a urmat pe Traian Băsescu în PMP, partid pe care fostul preşedinte l-a înfiinţat după ruperea de PDL.
După acest moment, însă, participarea sa în politică a fost redusă. Theodor Paleologu s-a concentrat pe şcoala privată înfiinţată de el, Casa Paleologu, unde ţine cursuri în domenii umaniste.
Theodor Paleologu a strâns 360.000 de semnături.
Kelemen Hunor - candidat UDMR
Kelemen Hunor (52 ani) este preşedintele UDMR din 2011, după retragerea lui Marko Bela. Este parlamentar din 2000, fiind la al cincilea mandat.
Între 2009 şi 2012 a fost ministru al Culturii, în Guvernul Boc, apoi din nou în 2014, pentru 9 luni, în Guvernul Ponta, timp în care a fost şi vicepremier.
Este la a doua candidatură la prezidenţiale, după ce s-a înscris şi în cursa din 2014. Atunci, a obţinut puţin sub 3,5% din voturi.
Kelemen Hunor a adunat acum aproape 270.000 de semnături.
Viorel Cataramă - candidat Dreapta Liberală
Viorel Cataramă (64 de ani) este un om de afaceri, cunoscut în special drept fondatorul companiei Elvila, imediat după Revoluţie.
În aceeaşi perioadă a intrat şi în PNL-Aripa Tânără, devenind secretar de stat în Ministerul Comerţului, în Guvernul condus de Petre Roman.
Din 1996 a devenit senator PNL, pentru un mandat. A avut o relaţie tensionata cu conducerea partidului și a fost exclus în 2010, însă a revenit în partid. În 2018 a fost din nou exclus din PNL.
Viorel Cataramă a vrut să candideze şi la alegerile prezidențiale din 2014, dar a renunţat.
El a fost primul candidat care a depun listele de semnături de la susținători, însă în primă fază, BEC i-a respins candidatura, pe motiv că aproape o jumătate dintre acestea prezentau elemente de similitudine, respectiv 94.170 din 230.341.
Contestaţia lui Cataramă a fost admisă luni de Curtea Constituţională, care a dispus că BEC trebuie să îi înregistreze candidatura.
Ramona Ioana Bruynseels - candidat PPU
Ramona Ioana Bruynseels (39 de ani) a absolvit studii juridice la Cluj urmate de Școala de Guvernare ”J.F. Kennedy” a Universității Harvard.În perioada 2005-2011 a lucrat la Banca Comercială Română. În perioada 2015-2016 s-a ocupat de comunicare pentru fostul vicepremier Gabriel Oprea.
În mai-noiembrie 2016 a fost director executiv al programului RePatriot. A început să lucreze în aparatul guvernamental în timpul primului-ministru Mihai Tudose ajungând să dețină o funcție de secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului.
În mai 2019, a demisionat din funcția de consilier de stat al premierului Dăncilă, iar o lună mai târziu a fost desemnată candidata Partidului Puterii Umaniste, formațiune politică creată în 2015 de către Dan Voiculescu. De altfel, Bruynseels beneficiază de susținerea mediatică a televiziunilor trustului Intact, al aceluiași Voiculescu.
Cătălin Ivan - candidat ADN
Cătălin Ivan (40 de ani) candidează din partea Alternativei pentru Demnitate Națională. Și-a început cariera politică în PSD, fiind un apropiat la fostului primar de Iași, Gheorghe Nechita. A deținut pentru o vreme funcțiile de purtător de cuvânt al PSD și președinte al PSD Sector 1 pentru ca în 2014 să devină europarlamentar.
A devenit un critic vehement al conducerii PSD odată cu preluarea șefiei partidului de către Liviu Dragnea, pe care l-a acuzat că are o atitudine antieuropeană. Decizia de excludere a sa din partid luată de PSD Sector 1 nu a fost validată de Consiliul Național, așa cum cere statutul pentru parlamentari sau europarlamentari, iar Ivan s-a încris în filiala dintr-o comună obscură din Iași.
În 2018, Ivan a demisionat de bunăvoie din partid pentru a constitui ADN. La alegerile europarlamentare din 2019 a candidat fără succes pentru un nou mandat.
Bogdan Stanoevici - candidat independent
Bogdan Stanoevici (61 de ani) este de profesie actor. În 1989, cu câteva luni înainte de Revoluție, a fugit în Franța unde și-a continuat cariera actoricească. A revenit în țară în 2011.
În perioada martie-decembrie 2014 a fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în guvernul condus de Victor Ponta. Din mai 2017 este director la Circul Globus.
John-Ion Banu - candidat Partidul Națiunea Română
John-Ion Banu (59 de ani) a emigrat în 1985 în Statele Unite, unde a devenit om de afaceri.
A fondat Liga Româno-Americană, o asociație a românilor din Florida. În 2017 a fondat Partidul Națiunea Română.
Sebastian-Constantin Popescu - candidat Partidul Noua Românie
Sebastian Popescu (37 de ani) este membru fondator al Partidului Noua Românie. De profesie medic veterinar, el deține și două site-uri de știri, exclusivnews.ro și recentnews.ro.
Potrivit declarației de avere depuse la Biroul Electoral Central, Popescu este cel mai sărac dintre candidații la alegerile prezidențiale, el lăsând necompletate toate câmpurile din formularul declarației.
Alexandru Cumpănașu - candidat independent
Alexandru Cumpănașu a căpătat o largă notorietate după ce nepoata sa, Alexandra Măceșanu a fost ucisă la Caracal de către Gheorghe Dincă. Cumpănașu a apărut constant la televiziunile de știri și a susținut că există legături puternice între oameni din poliție și justiție și clanurile interlope din zona Olteniei.
Care o biografie destul de încețoșată. Întrebări legate de CV-ul său au apărut încă din 2016, când actualul deputat Robert Turcescu semnala faptul că Alexandru Cumpănașu nu are un CV public pe nicăieri, Turcescu indicând lipsa studiilor superioare ca motiv.
Cumpănașu a înființat un ONG, Asociația pentru Implementarea Democrației, care s-a remarcat prin susținerea consecventă a pachetului de legi Big Brother, care acordau puteri sporite serviciilor de informații, dar care au căzut la Curtea Constituțională.
De asemenea, AID a primit finanțări consistente și constante pentru proiecte pentru Ministerul de Interne încă din anul 2006. Cumpănașu a devenit ulterior președinte al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României.
Ninel Peia - candidat Partidul Neamul Românesc
Ninel Peia (50 de ani) și-a început cariera politică în PSD, fiind ales deputat în legislatura 2012-2016.
În timpul mandatului s-a făcut remarcat prin poziții ultranționaliste și prin vehicularea unor extravagante teorii ale conspirației.
Peia a susținut că vaccinurile au cauzat moartea, în 2016, bebelușilor din Argeș infectați cu bacteria E.coli, fapt ce l-a dus într-o dispută pe Facebook cu fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu. Disputa a ajuns până în punctul în care Funeriu l-a numit pe Peia ”tâmpit”, iar acesta l-a amenințat pe fostul ministru cu ”o bătăiță la popoul gol”. Din cauza acestei dispute a fost exclus din PSD.
Pe lângă incidentul cu Funeriu, Peia a mai intrat în atenția opiniei publice când a afirmat că incendiul din Colectiv a fost provocat deliberat cu scopul de a genera o mișcare care să ducă, în ultima instanță la dezmembrarea României.
Cine intră în turul 2? Ce indică ultimele sondaje alegeri prezidentiale 2019
