Cloudul guvernamental afectează viața privată a cetățenilor, acuză parlamentarul Cătălin Teniță. „Spațiul digital ajunge pe mâna unor entități din stat opace, fără un control civil real”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ordonanța privind serviciile de cloud guvernamental pune în pericol procesul de digitalizare al României, perpetuează contractele netransparente și dă Guvernului control asupra informațiilor personale, fără a proteja viața privată a oamenilor, acuză deputatul REPER Cătălin Teniță.
„Spațiul digital ajunge, așadar, pe mâna unor entități din stat opace, fără un control civil real. Asistăm la centralizarea de date personale ale tuturor cetățenilor, fără ca aceștia să aibă vreo garanție că aceste date vor fi consultate cu respectarea dreptului la viață privată, doar atunci când este strict necesar”, susține Teniță, într-un comunicat.
- Cloudul guvernamental este un sistem care va reuni toate softurile și platformele instituțiilor de stat din România
- Proiectul privind cloudul guvernamental a fost aspru criticat de către societatea civilă, deoarece serviciile de informații vor fi implicate în funcționarea acestuia.
- Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) va asigura infrastructura, în vreme ce Serviciul Român de Informații (SRI) va asigura apărarea cibernetică.
- Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), a cerut anul trecut excluderea SRI, pentru că obiectul său de activitate este colectarea de date, adică diametral opus.
- Problema o constituie faptul că STS și SRI „prelucrează date cu caracter personal, în calitate de operatori asociați”.
Problema softurilor
O altă problemă identificată de Teniță este faptul că statul dorește să fie proprietarul softurilor folosite de cloud, ceea ce exclude firmele private.
„Acest lucru înseamnă că, într-o procedură de achiziție publică unde se vor prezenta furnizori cu soluții custom mai scumpe de zeci de ori, dar care vor fi oferite cu transfer de proprietate, și furnizori de soluții de tip SasS (software as a service - n.r.) și PasS (platform as a service - n.r.) pe bază de licențiere cu plata unui «abonament», aceștia din urmă vor trebui excluși automat ca neeligibili, conform condițiilor legii”, acuză parlamentarul.
„Este o modalitate prin care statul își «garantează» că aceste aplicații vor fi executate la fel ca până acum, de niște «firme de casă» atent selectate, în condiții economice defavorabile pentru cetățean și la un nivel de calitate absolut inacceptabil”, mai arată Teniță.
Acesta spune că a depus două amendamente, alături de parlamentarii REPER:
- Unul care să permită și instalarea de software licențiat, asupra căruia statul nu deține dreptul de proprietate;
- Altul pentru jurnalizarea accesului la datele personale „în care se stipulează necesitatea ca accesul la aceste jurnale să fie continuu, gratuit și în timp real, pentru utilizatorii sistemului, care să nu necesite apelul la autoritățile publice (sau la instanță), pentru a determina dacă cineva scormonește fără drept prin datele personale”.
Investiție de 560 de milioane de euro
Acesta cere parlamentarilor din comisii, indiferent de partid, să „repare” ordonanța „pentru a da șanse reale de dezvoltare industriei românești de IT și pentru a evita soluții scumpe și inutile pentru cetățeni”.
Cloudul guvernamental ar urma să fie realizat cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar realizarea sa costă 561 milioane de euro, conform lui Eduard Mititelu, subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, potrivit Antena 3.
