Controversatul mandat al lui Beatrice Rancea la conducerea Operei din Iași: 10 ani de demiteri, demisii, plângeri și procese. Managerul a fost plasat marți sub control judiciar

• Zeci de percheziții au avut loc, luni dimineața, la Opera Națională din Iași într-un dosar privind presupuse fraude financiare. Procurorii de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) susțin că un grup infracțional organizat și condus de Beatrice Rancea a produs prejudicii de 5 milioane de lei statului român.
• Libertatea a trecut în revistă momentele controversate din mandatul managerului operei ieșene: de la procesele pentru concedieri abuzive și răsplătirea cu contracte multiple a angajaților fideli până la cum au ajuns copiii din cor să protesteze, anul trecut, în fața instituției culturale.

Beatrice Rancea a venit la conducerea Operei Naționale Române Iași (ONRI) în 2011, într-un moment în care instituția se afla într-o situație critică: clădirea pe care o împarte cu Teatrul Național „Vasile Alecsandri” se afla de 9 ani într-un proces de renovare. Între timp, teatrul și opera jucau pe unde apucau, dar actorii s-au adaptat mai ușor la scenele din Biblioteca Județeană sau Casa de Cultură a Studenților.

La un an după venirea lui Beatrice Rancea, a fost inaugurată Sala Mare a Teatrului Național, o bijuterie arhitecturală, clasată într-un top realizat de televiziunea britanică BBC pe locul al II-lea ca frumusețe din întreaga lume. Iar odată cu reinaugurarea clădirii, oamenii au umplut sala de peste 700 de locuri la foarte multe dintre reprezentațiile celor două instituții culturale.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

La scurt timp au apărut însă primele conflicte dintre Beatrice Rancea și directorul Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, Cristian Hadji-Culea.

Conform mai multor articole publicate de presa locală din Iași, Rancea îl acuza pe Hadji-Culea că angajații operei se simțeau ca niște chiriași, că li s-a transmis că incomodează și că trebuie să își găsească un alt sediu. Managerul operei susținea că iarna, în timpul repetițiilor, cei de la teatru le opreau încălzirea, ca să nu se poată pregăti. Reprezentanții teatrului au negat atunci toate acuzațiile. 

Sindicatele, în război cu Beatrice Rancea

În același an în care Rancea a demarat un război la Iași cu teatrul, un sindicat al angajaților a lansat o serie de acuzații la adresa managerului Operei, care o urmăresc și astăzi: că și-a angajat oamenii preferențial, fără concursuri, dar și că a concediat oameni ilegal.

„Activitatea d-nei Rancea, de manager al ONRI, a debutat cu desfăşurarea unor interviuri, cu o parte dintre angajaţi în particular, care au avut drept scop descoperirea relaţiilor de autoritate profesională din cadrul instituţiei. La scurt timp după aceasta, printr-o adresă oficială transmisă ministerului pe care îl conduceţi, d-na Rancea a cerut înlăturarea angajaţilor care dovedeau această autoritate, prin desfacerea contractului de muncă, fapt care a scandalizat atât mediul academic muzical, cât şi lumea culturală ieşeană, gestul fiind considerat un abuz în funcţie”, se precizează într-o scrisoare deschisă transmisă de sindicat ministrului culturii din 2013, Daniel Barbu.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Cel mai notoriu caz este cel al balerinului Dan Berihoi, pe care Beatrice Rancea a încercat prin toate mijloacele să-l elimine din instituție: i-a desfăcut contractul de muncă, l-a retrogradat pe o funcție inferioară, a schimbat organigrama ca să-i desființeze postul. De fiecare dată, acesta a câștigat în instanță și opera a fost obligată să îl reangajeze. În plus, instituția a ajuns să îi plătească despăgubiri în valoare totală de 30.000 de euro.

Oamenii apropiați managerului, fidelizați cu contracte multiple

O altă practică de care e acuzată Beatrice Rancea a fost devoalată de jurnaliștii locali. „Ziarul de Iași” explica în 2016 cum Beatrice Rancea își fideliza angajații preferați făcându-le contracte suplimentare, peste veniturile pe care le încasau pe funcțiile de bază. 

Unul dintre numele care figurau la vremea respectivă în ancheta presei locale se numără astăzi printre cei audiați de către procurorii DIICOT: Alighieri Iațâc.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Începând cu anul 2012, acesta a cumulat din ce în ce mai multe contracte: era șef partidă percuție în orchestră, avea contract de asistent manager, în plus, era și referentul IT care se ocupa de mentenanța site-ului, dar și șofer. El a mai avut și alte contracte punctuale, precum „asigurarea bunei funcționări a computerelor din instituție”, dar se ocupa și de partea artistică: era producător delegat la diferite spectacole sau evenimente.

După ce a câștigase un nou concurs de manager pentru următorii cinci ani în fruntea Operei din Iași, Beatrice Rancea a preluat în 2016, ca interimar, Opera Națională din București. După un an, când s-a întors la Iași, au revenit și scandalurile. 

În 2018, unul dintre cei mai valoroși colaboratori ai operei, maestrul de balet Francisc Strnad, care a absolvit celebra Academie de Balet din Moscova, a plecat din instituție fiindcă Beatrice Rancea a declarat că nu mai există bani pentru a plăti colaboratorii externi, iar el nu putea fi angajat pe post, fiindcă studiile nu erau recunoscute în România.

Strnad lucrase la Opera din Viena și a refuzat Opera din Zagreb pentru a veni la Iași.

În același an 2018, Beatrice Rancea l-a adus la Iași pe un vechi colaborator: dirijorul Marcello Motadelli. Cum acesta nu avea diplomă de dirijor, a fost angajat drept consilier muzical.

Sumele secrete cu care a fost plătit regizorul Andrei Șerban

Despre colaborarea dintre Beatrice Rancea și dirijorul italian – cei doi au lucrat împreună atât la Iași, cât și la București – a scris Ioan Holender, românul care a condus aproape 20 de ani celebra Operă de Stat din Viena. Acesta l-a numit pe Motadelli un „ilustru necunoscut”.

În același text, Holender a adus în discuție și colaborarea pe care a avut-o Beatrice Rancea cu regizorul român Andrei Șerban. Acesta a montat mai multe spectacole pe scena instituției culturale ieșene, iar ulterior și la București, câtă vreme Rancea a condus ambele instituții.

Mai mulți reporteri, inclusiv de la Libertatea, au solicitat operei să facă publice remunerațiile pe care le-a încasat regizorul pentru montarea fiecărui spectacol, dar instituția a refuzat să facă acest lucru. 

Surse din Operă au precizat pentru Libertatea că aceste onorarii variau între 35.000 și 50.000 de euro. Inclusiv Ioan Holender vehiculează aceste sume, acuzând faptul că Andrei Șerban a fost „resuscitat” de Rancea.

„Andrei Șerban fiind considerat de doamna director o somitate occidentală în regia de operă, chiar dacă de mai bine de zece ani acesta nu a mai fost angajat nicăieri în lume. (…) Faptul că (Beatrice Rancea – n.r.) decide să plătească sume aberante diferiţilor artişti şi să organizeze concursuri cu clasamente ale propriilor realizatori este caraghios. Vechiul meu prieten, baritonul Leo Nucci, în vârstă de 74 de ani, pe care Beatrice Rancea l-a invitat la Iaşi, plătindu-i un avion privat, mi-a spus că nu ştia că România este un paradis financiar pentru cântăreţii de operă…”, a mai scris Ioan Holender, într-un alt articol.

Epurări pe linie artistică și administrativă

Scandalurile au luat amploare în ultimii doi ani la Opera din Iași. Prim-solistul de balet Vlad Mărculescu a criticat public atmosfera tensionată din operă. „De câțiva ani, sunt deprimat, frustrat. La mine s-a țipat, s-a urlat și am fost subjugat până la măduva oaselor”, a scris Mărculescu pe Facebook.

Fosta contabilă-șefă a instituției, Alice Gogan, a trimis mai multe scrisori Ministerului Culturii, în care a acuzat-o pe Beatrice Rancea că a cheltuit o rectificare bugetară de două milioane de lei pe consumabile, doar ca să nu piardă banii, că încălca adesea legea și că încheia contracte fără acoperire bugetară.

În decembrie 2019, juristul operei și-a dat demisia, iar contabilul-șef a fost schimbat pe 21 ianuarie 2020, prin eliminarea postului din organigramă.

„Aceste fapte se referă, pe de o parte, la presiunile la care am fost supuși de către doamna manager Beatrice Rancea, atât eu (prin prisma funcției), dar și alți salariați, în vederea comiterii unor fapte ilegale, iar pe de altă parte la cheltuirea banului public (respectiv al bugetului Operei) în total dispreț față de lege”, scria Alice Gogan în memoriul transmis Ministerului Culturii. 

Și directoarea corului pentru copii „Juniorii Operei” a fost îndepărtată tot prin modificarea organigramei. Raluca Zaharia s-a trezit fără post, după ce Beatrice Rancea a stabilit că structura „cor de copii” nu există în organigrama instituției. 

Din februarie 2020 și până astăzi s-au organizat mai multe proteste în fața instituției culturale la care au participat copiii din cor alături de părinți, dar și reprezentanți ai sindicatelor din instituție.

Interogatorii până târziu în noapte

Ancheta DIICOT de la Opera din Timișoara se bazează pe un raport realizat anul trecut de corpul de control al Ministerului Culturii, pe plângerile formulate de foști angajați, dar și pe informații dezvăluite de-a lungul timpului în presă. 

Corpul de control al ministerului a semnalat mai multe nereguli financiare și probleme legate de contractele angajaților.

Presa locală a scris despre acest raport, invocând contracte de colaborare cu persoane fără studii de specialitate și plăți lunare de zeci de mii de lei pentru servicii de avocatură, în ciuda faptului că instituția are un serviciu juridic.

Au mai fost descoperite parteneriate cu dealeri auto sau alte companii private, bunurile fiind folosite în scop personal, potrivit informațiilor publicate.

Zeci de percheziții au avut loc, luni dimineață, la Opera Națională din Iași și la domiciliile suspecților într-un dosar privind presupuse fraude financiare.

DIICOT a transmis că este vorba de un grup infracțional care ar fi fost condus chiar de Beatrice Rancea, managerul instituției. Aceasta este suspectată de delapidarea, în diferite moduri, a subvențiilor acordate de Ministerul Culturii Operei Naționale București și Operei Naționale Iași.

Procurorii DIICOT au anunțat că prejudiciul se ridică la 5 milioane de lei, iar la audieri au fost aduse 14 persoane, inclusiv managerul Beatrice Rancea, dar și o parte dintre colaboratorii săi apropiați: Mădălina Ioana Minculescu, angajată a instituției, Daniela Năforniță, șeful serviciului financiar – contabilitate, resurse umane și salarizare, și Alighieri Iațâc, șef partidă percuție. Interogatoriile s-au prelungit până târziu în noapte.

Surse din anchetă au precizat că în dosar este anchetată și firma creatoarei de modă Doina Levintza, care este o altă colaboratoare apropiată a lui Beatrice Rancea. Există suspiciunea că o parte dintre creațiile acesteia, în special costume pentru soliștii din spectacolele operei, erau decontate fără a fi fost livrate sau au fost evaluate la prețuri foarte mari.

Cine este Beatrice Rancea

• Beatrice Rancea s-a născut în 1961.
• În perioada 1980-1992 a fost prim-solistă la Opera Națională din București, până când o accidentare la genunchi a forțat-o să-și întrerupă cariera de balerină.
• În 1996, a absolvit studiile Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, urmând specializările Regie de teatru și Coregrafie la Facultatea de Teatru.
• A condus Teatrul Național din Constanța în perioada 2005 – 2007, apoi a fost un an consilier artistic al Teatrului Național de Operă și Balet „Ion Dacian” din București.
• Din 2011, este manager al Operei Naționale Române din Iași, cu o pauză de un an, în perioada 2016-2017, când a fost manager interimar la Opera Națională din București.
• Beatrice Rancea a fost jurat la emisiunile „Dansez pentru tine” de la PRO TV și la „Îmi place dansul” de la Kanal D.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro