Summitul pentru climă, încheiat cu un acord istoric. Cele mai controversate decizii, lăsate pentru anul viitor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Participanţii la summitul COP27 din Egipt au ajuns la un acord cu privire la problema finanţării ţărilor sărace afectate de dezastre cauzate de schimbările climatice, un subiect considerat punct de blocaj în negocieri, relatează Reuters și The Guardian. Dar discuțiile legate despre cum va funcționa exact acest acord au fost lăsate pe anul viitor.
După negocieri tensionate care s-au întins pe parcursul nopții, președinția egipteană a COP27 a prezentat textul final pentru un acord și, simultan, a convocat o sesiune plenară pentru a-l adopta rapid.
Participanții au aprobat mai întâi prevederea din text privind înființarea un fond de „pierderi și daune” pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să suporte costurile imediate ale evenimentelor provocate de climă, cum ar fi furtunile și inundațiile.
Dar au lăsat multe dintre cele mai controversate decizii privind fondul pentru anul viitor, când un „comitet de tranziție” va face recomandări pentru ca țările să le adopte la conferința climatică COP28 din noiembrie 2023.
Aceste recomandări vor acoperi „identificarea și extinderea surselor de finanțare”, abordând chestiunea dificilă de stabilire a țărilor care ar trebui să plătească în noul fond.
Decizia a marcat un progres în negocierile climatice, unde de mulți ani țările în curs de dezvoltare au presat națiunile mai bogate să ofere o formă de compensare pentru secetele, incendiile, inundațiile și alte dezastre climatice în creștere cu care s-au confruntat din cauza emisiilor de încălzire a planetei, majoritatea provenind din cele mai bogate țări ale lumii.
„Pe pământul african, vocea comunităților afectate profund a fost în sfârșit auzită”, a scris pe Twitter președinția egipteană a conferinței Cop27.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat adoptarea acordului drept un „semnal politic foarte necesar”, dar a avertizat că „în mod clar nu va fi suficient” pentru rezolvarea problemelor cauzate de schimbările climatice.
„În mod clar, acest lucru nu va fi suficient, dar este un semnal politic foarte necesar pentru a reconstrui încrederea pierdută”, a spus Guterres. „Vocile celor aflați în primele linii ale crizei climatice trebuie să fie auzite. ONU va sprijini acest efort la fiecare pas”.
La rândul său, șeful politicii climatice al Uniunii Europene, Frans Timmermans, a criticat lipsa de implicare a unor țări față de eforturile de a limita creșterea temperaturilor. El a avertizat că există un „decalaj uriaș” între politicile climatice și știința climatică, adăugând că acordul privind programul de atenuare permite unor părți să se „ascundă de angajamentele lor”.
În discursul său, Timmermans a îndemnat țările să recunoască că acordul încheiat în Egipt a eșuat. „Prea multe părți nu sunt pregătite să facă progrese în lupta împotriva crizei climatice”, a declarat oficialul UE.„Unii se tem de tranziția care urmează și de costul schimbării”.
De ce s-au opus până acum țările bogate
Țările bogate, conduse de SUA, au blocat multă vreme ideea unui fond de „pierderi și daune” din cauza temerilor că vor fi trase la răspundere legală pentru datorii de trilioane de dolari. Dar noul acord arată clar că nu va exista nicio răspundere legală, deși alte detalii ale fondului vor trebui să fie stabilite de un nou comitet care va lucra anul viitor.
Pe măsură ce discuțiile de la Cop27 se apropiau de sfârșit, Uniunea Europeană a spus că este de acord cu ideea unui fond pentru „pierderi și daune”, deși a insistat că banii ar trebui să circule către țările cele mai vulnerabile, cu excepția Chinei, care este încă clasificată ca atare în documentele ONU privind climă.
SUA, un oponent vechi al unui astfel de fond, au cedat, deschizând calea pentru un acord pe care militanții pentru schimbările climatice l-au cerut atunci când problema a fost pusă pe ordinea de zi la începutul conferinței.
Crearea fondului „a trimis un semnal de avertizare către poluatori că nu mai pot fi scutiți de distrugerea climei”, a declarat Harjeet Singh, șeful strategiei politice globale la Climate Action Network International.
„De acum înainte, ei vor trebui să plătească pentru pagubele pe care le provoacă și vor fi răspunzători în fața oamenilor care se confruntă cu furtuni, inundații devastatoare și creșterea mării”, a continuat ea.
Înființarea fondului vine deocamdată fără buget și nu există nicio garanție că țările bogate vor plăti ceva care este proporțional cu costurile tot mai mari ale dezastrelor climatice în comunitățile cel mai puțin capabile să le facă față.
În 2009, guvernele lumii au convenit că țările bogate vor oferi 100 de miliarde de dolari pe an în finanțare pentru climă țărilor în curs de dezvoltare până în 2020, și totuși acest lucru nu s-a materializat încă.
ivryernest 20.11.2022, 11:21
Poate ar trebui ca Libertatea.ro să facă un gest generos pentru Limba română și să înceapă să renunțe la cuvintele și expresiile pe englezește. Ce-ar fi ca "summit" să fie primul cuvânt pe care să-l înapoieze definitiv englezilor ?