Cum a motivat CCR respingerea legii Guvernului Bolojan privind pensiile magistraților. 4 judecători au avut altă opinie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Constituțională a României a transmis vineri, 7 noiembrie, motivarea deciziei din 20 octombrie prin care 5 dintre cei 9 judecători ai CCR au declarat legea pensiilor speciale ale magistraților neconstituțională. Pe scurt, respingerea s-a bazat pe lipsa avizului CSM, care este consultativ, dar trebuie să existe.
Amintim că reforma pensiilor magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de Guvernul Bolojan și asumată apoi în Parlament pe 1 septembrie, prevede creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este acum.
Apoi, pe 20 octombrie, CCR a decis după două amânări că legea care taie pensiile speciale ale magistraților este neconstituțională, așa cum a anunțat Libertatea ziua precedentă, citând surse politice și din CCR. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a fost judecător raportor, lucru dezvăluit de Libertatea încă din septembrie, iar scorul la vot a fost 5-4.
Acum, CCR a transmis motivarea care se întinde pe 41 de pagini (plus opiniile separate) și care conține un limbaj plin de formulări juridice, greu de înțeles de către public. În esență, Curtea a argumentat că respingerea are la bază lipsa avizului CSM, lucru pe care Libertatea l-a explicat luna trecută, cu documente de la Ministerul Justiției.
„În conformitate cu art.33 alin.(2) din Legea nr.305/2022, termenul legal de emitere a avizului de către CSM este de 30 de zile de la sesizare, iar acest termen nu a fost respectat de către inițiator în procedura de adoptare a actului normativ, neputându-se susține cu suficient temei că un interval de timp de 7 zile calendaristice este un termen rezonabil de analizare a proiectului de lege, de dezbatere și adoptare a avizului de către un organ colegial, cum este CSM”, a transmis CCR.
„Executivul nu a fost interesat și nu a permis ca acest organ consultativ să își îndeplinească rolul său constituțional, ignorând Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și art.1 alin.(5) din Constituție ce urmăresc asigurarea calității actelor normative”, mai scrie în motivarea care are 41 de pagini și este plină de termeni juridici tehnici, pe care publicul cu greu îi poate înțelege.
Totuși, în același document mai scrie ceva important: „Legea criticată nu încalcă principiul securității juridice [art.1 alin.(5) din Constituție”: „Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție cu referire la statul de drept, principiul securității juridice și al încrederii legitime, precum și la interzicerea discriminării, corelate cu principiul independenței justiției, în componenta sa instituțională”.
Documentul integral poate fi citit mai jos:
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/motivarea-ccr-pensii-magistrati.pdf" title="motivarea-CCR-pensii-magistrati"]
Cine sunt cei 9 judecători ai CCR care au votat:
- Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
- Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
- Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
- Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
- Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
- Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025)
Dintre cei 9 judecători, 4 au votat împotriva respingerii legii care taie pensiile magistraților, adică au fost de partea proiectului pe care premierul PNL, Ilie Bolojan, și-a asumat răspunderea. Este vorba de președinta Curții, Simina Tănăsescu, de Csaba Asztalos, de Dacian Dragoș și de Laura Scântei.
„Din punct de vedere factual, se constată că legea criticată a respectat toate etapele procedurii legislative”, iar „legea criticată [...] a fost deferită procedurii de angajare a răspunderii Guvernului cu respectarea tuturor exigențelor constituționale”, au spus cei patru, în opinia separată.
Conchizând, Consiliul Superior al Magistraturii s-a întrunit și a hotărât convocarea adunărilor generale al judecătorilor și procurorilor, fapt ce a rezultat în adoptarea de către acestea a unor declarații comunicate public, dar nu și în redactarea și transmiterea unui aviz către Guvern. Avizul nu a fost adoptat/comunicat Guvernului nici înainte de depunerea proiectului de lege la Parlament, nici ulterior acestui momentOpinia separată a celor 4 judecători ai CCR:
Aceștia au considerat că Guvernul condus de Ilie Bolojan „și-a îndeplinit obligația legală de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu și-a îndeplinit obligația legală de avizare a proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”.
Opinia separată poate fi citită mai jos, integral:
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/opinie-separata-ccr-pensii-speciale.pdf"]
Restul, adică cei 4 judecători ai CCR propuși de PSD, plus Mihaela Ciochină, au votat pentru respingere.
