Cum i-a divizat războiul lui Putin, binecuvântat de patriarhul Kiril, pe credincioșii ortodocși din întreaga lume
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Disputele doctrinare din cadrul Bisericii Ortodoxe Răsăritene se derulează deja de zeci de ani, dacă nu chiar de secole. Dar, cu o viteză remarcabilă, războiul a mărit schismele, scrie New York Times.
Cuprins:
Într-o mică parohie din nordul Italiei afiliată Bisericii Ortodoxe Ruse, credincioșii, majoritatea ucraineni - specialiști IT, muncitori migranți din fabrici, asistente medicale și femei de serviciu - au decis să pedepsească sprijinul total oferit de patriarhul Kiril al Moscovei pentru războiul din Ucraina.
Kiril a binecuvântat în mod repetat armata rusă, prezentând războiul ca pe o luptă sfântă pentru a proteja Rusia de ceea ce el a numit amenințările occidentale. El a fost, de altfel, de ani buni un susținător vocal al președintelui Vladimir Putin, biserica primind, în schimb, uriașe resurse financiare.
„Am văzut că Patriarhia Moscovei nu era angajată în teologie, ci era pur și simplu interesată să sprijine ideologia statului”, a declarat arhimandritul Volodimir Melniciuk de la Biserica Înălțarea Crucii din Udine, Italia. „În esență, patriarhul și-a trădat turma ucraineană”, a spus acesta, citat de New York Times.
Pe 31 martie, clericul ucrainean a trimis o scrisoare prin care a rupt toate legăturile cu Patriarhia Moscovei.
Tensiuni similare sunt vizibile în rândul milioanelor de credincioși ai Bisericii concentrați în estul și sudul Europei. În întreaga lume, războiul divizează bisericile naționale, parohiile și chiar familiile, care reevaluează relațiile cu patriarhul Kiril și Biserica Ortodoxă Rusă.
În Statele Unite, unii credincioși își schimbă biserica. În Franța, studenții de la seminarul ortodox au semnat o petiție către episcopul lor pentru a se rupe de Patriarhia Moscovei. În Olanda, poliția a fost nevoită să intervină la o biserică din Rotterdam, după ce enoriașii au ajuns la certuri din cauza războiului.
Războiul din Ucraina i-a împins pe combatanții aflați sub conducerea Patriarhiei Moscovei unul împotriva celuilalt și i-a adus pe credincioșii ucraineni într-o poziție greu de suportat.
Prin tradiție, credincioșii ortodocși se roagă pentru patriarhul lor la toate slujbele. Pentru mulți, acest lucru nu mai pare posibil. „Cum poți accepta rugăciuni pentru patriarhul care binecuvântează soldații ce încearcă să-ți ucidă fiul?”, a observat acum Andreas Loudaros, editor al Orthodoxia.info, un site cu sediul la Atena.
Războiul accelerează rupturile din Biserica Ortodoxă
Disputele doctrinare din cadrul Bisericii Ortodoxe Răsăritene se derulează deja de zeci de ani, dacă nu chiar de secole. Dar, cu o viteză remarcabilă, războiul a mărit schismele, scrie New York Times.
Spre deosebire de Biserica Romano-Catolică, cu un lider unic și necontestat, fiecare dintre cele 15 biserici ortodoxe se bucură de o suveranitate semnificativă. Astfel, în cadrul bisericilor din numeroase țări au izbucnit dezbateri aprinse pentru a decide dacă patriarhul Kiril trebuie sau nu să fie ostracizat în mod deschis.
Patriarhia Moscovei a încercat să se impună drept adevăratul centru al ortodoxiei încă de când Constantinopolul, actualul Istanbul, a căzut în urma asaltului otoman din 1453. Așadar, Moscova a fost în conflict timp de secole cu patriarhul ecumenic al Constantinopolului, considerat liderul spiritual al bisericii.
Tensiunile dintre Kiril și actualul patriarh ecumenic, Bartolomeu, au explodat din cauza războiului. „Nu ar fi trebuit să se identifice atât de mult cu președintele Putin și să spună că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este «sacru»”, a declarat recent patriarhul unui grup de studenți.
„Este dăunător pentru prestigiul întregii ortodoxii, deoarece ortodoxia nu susține războiul, violența, terorismul”, a declarat Bartolomeu într-un interviu la Istanbul.
Ucraina a fost de ceva vreme o sursă specială de antagonism între cei doi ierarhi. În 2019, patriarhul Bartolomeu a acordat bisericii din Ucraina independența, numită „autocefalie”. Anterior, încă din 1686, biserica ucraineană era subordonată Moscovei.
Ulterior, biserica rusă a întrerupt contactele cu Bartolomeu. Iar mai mult de jumătate din parohiile din Ucraina au respins decizia și au rămas sub jurisdicția Moscovei.
„Ne este rușine să ne uităm în ochii ucrainenilor”
Din cele 45 de eparhii din Ucraina, care cuprind aproape 20.000 de parohii, aproximativ 22 au încetat să-l mai menționeze pe patriarhul Kiril în timpul rugăciunilor, a declarat Serghei Chapnin, un cercetător religios rus și un critic frecvent al bisericii.
Acesta este primul pas spre o ruptură cu Moscova, deși este încă departe de o ruptură formală. Dar disputa îi pune pe mulți episcopi ucraineni într-o situația dificilă.
Unii credincioși din Ucraina caută explicații pentru tăcerea episcopilor, întrebându-se cu voce tare dacă aceștia sunt susținători ai lui Putin, dacă au fost mituiți sau șantajați pentru a păstra tăcerea sau dacă nu cumva sunt precauți, prevăzând o posibilă victorie a Moscovei în război.
Arhiereul Andrei Pinciuk, fost primar al unui mic sat agricol situat la sud de orașul central Dnipro, a declarat că ezitarea îi consternează pe mulți preoți din parohii. Trupele rusești au distrus nenumărate biserici.
Ne este rușine să ne uităm în ochii ucrainenilor obișnuiți, ne este rușine de cuvintele oribile și agresive pe care patriarhul Kiril le rostește constant, ne este rușine de episcopii ucraineni care își bagă capul în nisip și se tem de o ruptură cu patriarhul Moscovei.Părintele Pinciuk:
Ucrainenii constituie o parte semnificativă a enoriașilor patriarhului Moscovei, așa că pierderea lor ar fi o lovitură.
Părintele Pinciuk este autorul unei petiții semnate de aproximativ 400 de clerici ucraineni, care cer ierarhilor bisericești să catalogheze drept erezie sprijinul lui Kiril pentru așa-numita Russkii Mir sau „Lumea rusă”, un proiect al Kremlinului, care, printre altele, a încercat să extindă influența bisericii în afara Rusiei, ca instrument de politică externă.
„Viitorul oricărei biserici din Ucraina nu va fi legat de Moscova decât dacă aceasta va câștiga acest război”, a subliniat Christophe D'Aloisio, profesor de studii creștine orientale și ecumenice la Universitatea Louvain din Belgia și preot paroh ortodox, care a semnat în martie o declarație a peste 1.300 de cercetători și teologi ortodocși împotriva proiectului Kremlinului.
„Dar nu este momentul potrivit pentru a te poziționa pro sau contra”, a adăugat el, potrivit New York Times.
„Când primești bani de la Moscova, nu este ușor să fii critic”
Patriarhul Kiril al Moscovei a provocat o furie generală cu o serie de predici și discursuri, în care a spus inclusiv că țara se luptă cu Antihristul și i-a îndemnat pe ruși să se ralieze guvernului. Kiril a evitat să condamne atacurile asupra civililor, deși mulți dintre ei erau enoriașii săi.
Majoritatea bisericilor ortodoxe naționale nu l-au condamnat însă pe Kiril.
Un posibil motiv apare pe site-ul Fundației pentru susținerea culturii și patrimoniului creștin, care este finanțată de Rosatom, corporația de stat rusă pentru energie nucleară. Acesta enumeră proiecte bisericești finanțate în întreaga lume în Bulgaria, Georgia, Polonia, Serbia și Statele Unite, printre altele.
Numeroși beneficiari nu au denunțat războiul. „Când primești bani de la Moscova, nu este ușor să fii critic”, a explicat D'Aloisio.
Între timp, disputele continuă. Aproximativ 300 de preoți, majoritatea din interiorul Rusiei, au semnat o petiție împotriva războiului. Trei preoți lituanieni care erau critici deschiși au fost concediați de curând.
În Statele Unite, unii credincioși s-au arătat nemulțumiți deoarece, deși principalele două biserici ortodoxe de origine rusească au condamnat luptele și au făcut eforturi pentru a-i ajuta pe refugiați, ele au evitat să-l critice direct pe patriarhul Kiril.
Un aflux de convertiți din ultimii ani, atrași de președintele Putin, care se prezintă ca un bastion împotriva prăbușirii morale a Occidentului, a sosit pentru a intensifica disputele.
„A sfâșiat biserica în unele privințe”, a explicat reverendul John Jillions, fost profesor asociat de religie și preot paroh în Bridgeport, Connecticut. „Cred că sunt prea ezitanți, trebuie să insiste cu mult mai multă forță pentru a spune că sunt împotriva agresiunii lui Putin și a sprijinului aparent oferit de patriarhul Kirill”, a mai spus acesta.
Toate evenimentele sugerează că un clivaj serios în sânul bisericii pare inevitabil, dar cursul războiului va determina profunzimea acestuia și rănile lăsate în urmă.
În duminica Floriilor, într-o biserică ortodoxă frecventată de ucrainenii din Istanbul, Nadia Kliuieva a vorbit cu jurnaliștii New York Times despre urmările oribile ale conflictului binecuvântat de Kiril, inclusiv despre copiii uciși, femeile violate și durerea ucrainenilor de pretutindeni.
„Nu știu ce fel de ucrainean ar trebui să fii pentru a păstra o asociere cu Patriarhia Moscovei”, a spus ea. „Cred că mulți oameni au deschis ochii”, a adăugat femeia.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
