Cum ne protejăm în caz de cutremur? Peste 80% dintre bucureșteni cred că nu este responsabilitatea lor să se pregătească pentru un dezastru
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În cazul unui seism puternic, cu efecte devastatoare, pompierii nu vor face față singuri în salvarea oamenilor. În primele ore de după dezastru, vor fi ocupați să scoată victimele de sub dărâmături. Este esențial să avem pregătire individuală în astfel de situații, atrag atenția autoritățile și ONG-urile, pentru a ne crește șansele de supraviețuire și pentru a sprijini eforturile echipelor ISU.
Cuprins:
Numărul mare de clădiri cu risc seismic din România și ritmul lent în care acestea sunt expertizate și consolidate implică faptul că orașele vulnerabile, în frunte cu Bucureștiul, nu vor fi pregătite pentru următorul cutremur puternic.
Doar 16% dintre bucureșteni consideră că pregătirea în caz de dezastru este responsabilitatea lor
Specialiștii estimează că, în cazul unui cutremur precum cel din 1977, cel mai devastator din România, trei sferturi din populație ar avea de suferit. Vorbim de cel puțin 42.000 de morți și 300.000 de răniți.
Bucureștiul ar avea de departe cele mai mari pagube, umane și materiale. Este capitala europeană cu cel mai ridicat risc de dezastre și printre primele orașe din lume ca vulnerabilitate la risc seismic.
Un sondaj realizat de Fundația Comunitară București arată că doar 1% dintre bucureșteni se simt pregătiți și în afara oricărui pericol în cazul unui cutremur major. Mai puțin de jumătate dintre respondenți au urmat un curs de prim ajutor și mai puțin de o treime au acasă un kit pentru situații de urgență.
84% dintre bucureșteni sunt de părere că este numai treaba autorităților să fie pregătite.
Dar autoritățile singure nu pot salva pe toată lumea.
„Dacă vine cutremurul și se închide Mega Image și rămâi fără apă de băut, nu o să poți suna la 112 pentru că nu ai nicio sticlă de apă în casă. În primele ore, autoritățile vor fi ocupate să scoată oamenii de sub dărâmături și să îngrijească cazurile foarte grave”, spunea Ilinca Apetrei, coordonatoarea programului Bucureștiul Pregătit, într-un interviu pentru Libertatea de anul trecut.
Ce putem face înainte, în timpul și după cutremur
Înainte de cutremur:
- pregătim un rucsac pentru situații de urgență, cu provizii pentru primele 72 de ore, cele mai critice, de după dezastru;
Rucsacul trebuie neapărat să conțină: apă, hrană neperisabilă, medicamente, dacă suntem dependenți de ele, baterie externă, lanternă cu dinam, radio cu baterii, fluier, trusă de prim-ajutor, pătură termică, mască de protecție pentru praf.
Crucea Roșie Sector 6 vinde astfel de kit-uri de supraviețuire. Rucsacuri de urgență se găsesc și pe site-ul subtoculușii.ro, dar ele pot fi făcute acasă, personalizat, în funcție de nevoile fiecăruia.
- facem un plan cu familia și stabilim unde ne reunim după cutremur: punctul de întâlnire trebuie să fie într-un spațiu deschis, precum un parc sau o parcare, cât mai departe de clădiri, panouri publicitare și stâlpi de electricitate sau orice se poate prăbuși;
- ancorăm mobila din casă.
În timpul cutremurului:
- dacă suntem în interior:
- ne ghemuim la pământ, sub ceva solid, precum o masă sau un birou, ne acoperim capul cu brațele, ne ținem de picioarele mesei și stăm acolo până se oprește cutremurul;
- nu ieșim pe scara blocului, nu ieșim pe fereastră sau pe balcon, nu alergăm pe scări, pentru că se pot prăbuși;
- dacă nu avem o masă, ne ghemuim lângă un perete de rezistență și ne acoperim capul, poate fi o geantă sau o carte;
- stăm departe de orice se poate prăbuși sau sparge: ferestre, geamuri, mobilă;
- dacă suntem într-un magazin, ne îndepărtăm de rafturi și obiecte grele și respectăm restul regulilor de mai sus;
- dacă suntem în lift: apăsăm butonul de urgență; asta va opri liftul și ne va permite să ieșim din el;
- dacă suntem afară:
- ne îndepărtăm de clădiri, de panouri publicitare și de stâlpi, de poduri și de ferestre;
- dacă suntem în mașină, tragem pe dreapta și nu ieșim înainte să se termine cutremurul.
După cutremur:
- ne păstrăm calmul și nu sunăm la 112 decât dacă e foarte grav, pentru a nu aglomera linia;
- verificăm pagubele din locuință; închidem gazul și deschidem geamurile; dacă mai este apă, umplem recipiente disponibile, inclusiv cada, în cazul foarte posibil în care se oprește;
- deschidem radioul, televizoarele, telefoanele mobile și urmăm sfaturile autorităților; sistemul RO-Alert va transmite informări, dacă este nevoie, iar aplicația DSU va emite și ea alerte și declarațiile oficiale ale autorităților;
- dacă locuința nu mai este sigură și putem ieși, facem asta, luând și rucsacul de urgență;
- dacă am fost prinși sub dărâmături, folosim un fluier, dacă avem, pentru a ne semnala prezența; dacă nu avem, batem frecvent într-o țeavă sau pe o suprafață;
- dacă nu putem face asta, punem un cearșaf alb în geam, ca să ne vadă salvatorii;
- acordăm primul ajutor, dacă știm să facem asta - și ar trebui.
Resurse pentru mai multă educație la cutremur
România are nevoie de mai multă educație pentru cutremur, spun autoritățile și ONG-urile în domeniu. De cursuri de prim ajutor, mai ales, și despre cum să ne comportăm la dezastre. Inspectoratele pentru Situații de Urgență și ONG-uri precum Crucea Roșie și Bucureștiul Pregătit organizează anual cursuri și campanii de informare pe tema seismelor, în special în școli.
Iată câteva resurse utile pentru pregătirea individuală:
- expoziția mobilă despre cutremure, a Institutului Național pentru Fizica Pământului;
- aplicația „Cutremurele din România și efectele lor”
- turul ghidat digital „Bucureștii și Cutremurele”
- Re:Rise, Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic; și pagina lor de Facebook
- platforma DupăCutremur.ro: harta Bucureștiului după cutremur, cu locația clădirilor vulnerabile seismic din București și zonele potențiale de dărâmături după colapsul lor;
- fiipregătit.ro, platforma națională de pregătire în situații de urgență, există explicații video despre cum trebuie să ne comportăm în cazul unui seism
- antiseismic.info - proiect de informare, educare și pregătire în caz de cutremur intitulat Antiseismic District, inițiat în 2019 de către ARCEN, în parteneriat cu Re:Rise;
- nutremurlacutremur.ro, campania națională de informare și pregătire a populației la cutremure;
- Bucureștiul pregătit, proiect al Fundației Comunitare București, centrat pe educație seismică;
- Crucea Roșie Sector 6, care organizează cursuri de prim ajutor pentru copii și adulți;
- Harta interactivă „Riscul seismic al Bucureștiului”;
- câteva mituri despre cutremure demontate de un inginer.
User Șters 08.02.2023, 00:27
Bucureștenii veritabili "e dasupra" tuturor! Ei nu "are" nevoie "dă" pregătire, ei "le știe pă toate"! Ăia 16% care "știe", "e fraieri"!
gheorghe_2 08.02.2023, 09:35
Nu știu cine i-a învățat asemenea prostii pe specialiștii noștri, dar dacă vine cutremurul, nu vă băgați sub masă. Dacă se prăbușește tavanul, acolo vă îngroapă, cu masa voastră cu tot. Ideea este să stai lângă ceva care să susțină dărâmăturile și să creeze un spațiu liber lângă el, care să permită supraviețuirea după cădere. De exemplu, ghemuit pe jos, lângă pat sau alt corp mare de mobilă, care nu se turteste instantaneu.
dianamb 08.02.2023, 09:53
Aici nu e vorba de responsabilitate, ci de impacare cu ideea ca intr-un oras din secolul 21 nu se va face nimic care sa ne asigure sansele de supravietuire. In loc sa cerem actiuni in sensul asta, ne gandim la responsabilitate individuala si la cum sa ne crestem sansele de supravietuire. Esential ar fi sa nu trebuiasca sa stam in casa cu rucsacul facut ca sa supravietuim in cazul in care avem noroc ca structura cladirii sa nu cedeze.