Cum răspund țările la criza din Afganistan: Albania își deschide granițele, Turcia construiește un zid. Care sunt statele care vor să-i deporteze
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Conflictul din Afganistan a provocat o dezbatere între marile state ale lumii în jurul crizei refugiaților și le-a împărțit în două tabere: cele care vor să-i primească pe cetățenii afgani care fug de frica talibanilor și cele care construiesc, la propriu, ziduri în fața lor.
Cuprins:
- Marea Britanie pregătește un plan similar cu cel pentru sirieni, din 2014
- UK a oferit anul acesta protecție pentru aproape 300 de cetățeni afgani
- Germania a vrut să deporteze în continuare afgani, apoi s-a răzgândit, sub presiune
- „Nu putem rezolva problemele primindu-i pe toți”
- Austria nu vrea refugiați
- Trei țări balcanice s-au oferit să preia temporar solicitanți de azil din Afganistan, pentru SUA
- „Respectăm obligația de a nu le închide ușa acestor oameni”
- Turcia nu vrea să fie „camera de așteptare” pentru refugiați
- România evaluează posibilitatea de a prelua afgani
ONU a făcut apel la țările membre să-și mențină granițele deschise pentru afgani și să suspende deportările. Asta, în contextul în care mai mulți specialiști au avertizat deja că situația din Afganistan va duce la o creștere a migrației. De cealaltă parte, însă, Comisia Europeană a spus că decizia privind expulzările revine fiecărui stat în parte.
Între țările membre UE, dezacordurile se adâncesc și mai mult. Se tem că se va repeta istoria crizei refugiaților din 2015, care a provocat tensiuni și-atunci, pe tema oferirii de azil sirienilor.
<strong>Peste 570.000 de afgani au căutat azil în Uniunea Europeană din 2015 până acum. Cei mai mulți refugiați, după sirieni. Iar trendul </strong><a href="https://www.easo.europa.eu/latest-asylum-trends"><strong>este în creștere</strong></a><strong>.</strong>
Statele, atât europene, cât și non-europene, se poziționează diferit.
Marea Britanie pregătește un plan similar cu cel pentru sirieni, din 2014
Oficialitățile britanice nu au stabilit nimic clar, dar au în lucru un plan pentru a-i primi pe afganii care caută azil în Marea Britanie, potrivit The Guardian. Sunt măsuri suplimentare pe lângă procedura de acordare a azilului, a explicat Dominic Raab, secretarul de stat pentru Afaceri Externe al Marii Britanii.
Raab nu a vrut să ofere mai multe detalii și s-a ferit să spună câți refugiați ar putea primi statul englez, însă a precizat că programul va fi asemănător cu cel pe care autoritățile britanice l-au făcut în 2014 pentru sirieni. Marea Britanie a oferit protecție unui număr de peste 20.000 de cetățeni din Siria în ultimii șapte ani.
Marți, 17 august, secretarul de stat Piki Pratel a anunțat că în primul an al acestui plan, Marea Britanie poate primi 5.000 de afgani, potrivit Reuters. Prioritate vor avea femeile, copiii și minoritățile religioase.
UK a oferit anul acesta protecție pentru aproape 300 de cetățeni afgani
În întâmpinarea retragerii militarilor din Afganistan, guvernul britanic a pregătit încă de anul trecut, din decembrie, un plan de relocare a afganilor. Programul a fost gândit pentru cei care lucrează sau au lucrat cu armata britanică de-acolo sau cu alte autorități britanice - ca translatori, de exemplu - și care s-ar putea afla în pericol dacă rămân în Afganistan.
Aproximativ 300 de oameni au plecat deja din Afganistan sub protecția acestui program, le-a spus Raab jurnaliștilor de la The Guardian. Nu a dorit însă să precizeze câte alte persoane ar fi eligibile acum. A avertizat, în schimb, că foarte mulți ar putea rămâne în urmă dacă aeroportul din Kabul devine nesigur.
Germania a vrut să deporteze în continuare afgani, apoi s-a răzgândit, sub presiune
Săptămâna trecută, șase țări din UE - Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Grecia și Olanda - au cerut, într-o scrisoare deschisă, să continue deportările afganilor care nu au primit drept de ședere pe teritoriul lor. Guvernele au argumentat prin faptul că oprirea deportărilor ar transmite „semnale greșite” și i-ar încuraja pe afgani să vină către UE.
Între timp, Germania, care a primit în 2015 peste 1 milion de refugiați sirieni, s-a răzgândit și a suspendat temporar expulzările. La fel au procedat și celelalte cinci state semnatare.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne german a spus că în jur de 30.000 de afgani aflați în Germania ar trebui să plece înapoi „cât mai curând posibil”, potrivit The Independent. Peste 1.000 de cetățeni afgani au fost deportați din Germania în ultimii cinci ani.
„Nu putem rezolva problemele primindu-i pe toți”
Întrebată luna trecută dacă Germania va oferi azil afganilor, dacă va fi nevoie, cancelarul Angela Merkel a spus doar: „Nu putem rezolva toate problemele primindu-i pe toți”.
Deși nu a anunțat nicio măsură concretă din partea Germaniei, Merkel a atenționat recent într-o conferință că Europa de Vest nu trebuie să repete greșelile din 2015, din criza refugiaților sirieni. Trebuie să ofere suficiente fonduri Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați, astfel încât oamenii să rămână în taberele din jurul Afganistanului și să nu plece către Europa, a punctat ea, potrivit Reuters.
<strong>Deocamdată, Germania s-a concentrat pe afganii care lucrau direct pentru armata germană din Afganistan. Din 2.500 de cetățeni afgani, 1.900 sunt deja în Germania, în timp ce alții au căutat protecție în alte țări.</strong>
Austria nu vrea refugiați
700 de kilometri mai spre sud, Austria a anunțat inițial că nu va opri deportările afganilor. A fost presată, însă, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În Austria, țară cu o populație de 8,8 milioane de locuitori, trăiesc peste 45.000 de afgani.
<strong>Pentru Austria, orice întrerupere, fie ea și temporară, a deportărilor forțate a migranților afgani este cel puțin „controversată”, notează presa austriacă. </strong>
Asta, în contextul în care luna trecută, trei afgani au fost arestați după ce au violat și au ucis o fetiță de 13 ani. Doi dintre ei au doar 16 și, respectiv, 18 ani și ceruseră azil, potrivit Associated Press.
„E de nepermis ca oameni care vin către noi și ne cer protecție să comită astfel de crime barbare în țara noastră”, a spus cancelarul austriac Sebastian Kurz. Președinte al partidului conservator ÖVP, Kurz s-a declarat tot timpul împotriva acordării de azil refugiaților.
Trei țări balcanice s-au oferit să preia temporar solicitanți de azil din Afganistan, pentru SUA
Austria nu a luat nici ea o decizie legată de primirea refugiaților, însă caută alternative, au promis autoritățile din Viena.
Statele Unite, pe de altă parte, au decis la începutul lunii august să preia mai mulți refugiați din Afganistan, într-un program de vize speciale pentru traducătorii care au lucrat cu armata americană sau cu ambasada și pentru familiile lor. Sunt deja peste 20.000 de cereri de vize, potrivit Deutsche Welle.
SUA promit să extindă criteriile de eligibilitate și pentru alți afgani care au ajutat, într-un fel sau altul, autoritățile americane prezente acolo. În cele 50.000 de noi locuri se încadrează actuali și foști angajați afgani de la organizațiile media americane stabilite acolo, ai NATO sau ai misiunilor diplomatice și ONG-uri.
Luni, SUA au început evacuarea angajaților de la Kabul, inclusiv de la ambasadă. Între timp, a căutat ajutor la alte state pentru a-i găzdui temporar pe afganii pe care urmează să-i primească, până la finalizarea documentelor. Au răspuns Albania, Kosovo și Macedonia de Nord.
„Respectăm obligația de a nu le închide ușa acestor oameni”
„Nu putem spune «Nu». Nu doar pentru că aliații noștri ne-au cerut ajutorul, ci pentru că noi suntem Albania”, a scris premierul Edi Rama pe Facebook duminică. Două ONG-uri din Afganistan au cerut de asemenea autorităților de la Tirana ajutor pentru sute de femei activiste amenințate de talibani, a mai spus premierul.
Președintele Kosovo, Vjosa Osmani, a spus la rândul său că va oferi „fără ezitare” adăpost temporar refugiaților care au ca destinație finală SUA.
„Respectăm obligația de a nu le închide ușa acestor oameni”, a spus Osmani, potrivit Balkan Insight.
Turcia nu vrea să fie „camera de așteptare” pentru refugiați
Ungaria a anunțat că acceptă refugiați afgani, dar cu condiții: să fie în număr mic și doar cei care au ajutat, în ultimii 20 de ani, armata ungară. Secretarul de stat ungar Levente Magyar a spus că guvernul de la Budapesta nu este dispus să deconteze „pe seama poporului ungar consecinţele acestei decizii geopolitice greşite şi operaţiunea geopolitică implementată greşit”.
Franța a stabilit că se va ocupa momentan de evacuarea cetățenilor săi din Afganistan, apoi îi va scoate din Kabul pe cei care au lucrat cu oficialitățile franceze de-acolo și îi va duce la o bază din Dubai.
Turcia, în schimb, construiește un zid de aproape 300 de kilometri pentru a-i împiedica pe afganii care caută ajutor să-i treacă granițele. Amplasat la granița cu Iran, zidul va avea sârmă ghimpată și șanțuri. „Turcia nu va fi o cameră de așteptare pentru afgani, pentru nicio țară”, a transmis un reprezentant al președintelui Erdogan, potrivit Bloomberg.
Turcia, care este deja casă pentru aproximativ 600.000 de refugiați afgani ajunși acolo în ultimii 20 de ani, va colabora cu Pakistanul pentru a opri noul val de imigranți. Iranul, în schimb, a pregătit tabere la granița cu Afganistan pentru a-i ajuta pe cei care fug din țară, potrivit The Independent.
Țări precum Italia, Spania, Noua Zeelandă, Irlanda și Grecia și-au oferit ajutorul, în timp ce alte state, precum Polonia, încă se gândesc cum să procedeze.
Peste 60 de țări, printre care și România, au semnat o declarație comună privind situația din Afganistan. Ele cer ca cetățenilor afgani și străini care doresc să plece din țară să le fie permis acest lucru.
România evaluează posibilitatea de a prelua afgani
Și România a spus că „își manifestă deschiderea” de a prelua cetățeni afgani care au ajutat armata română în ultimii ani sau au cooperat cu alte organizații internaționale europene și euroatlantice, a transmis MAE pentru Libertatea, însă ministrul Bogdan Aurescu nu a dat detalii legate de numărul de afgani care ar putea veni în țară.
Anul trecut, aproape 2.400 de cetățeni afgani au cerut azil în România, conform Inspectoratului General pentru Imigrări. Numărul cererilor ar putea ajunge la 10.000 până la sfârșitul acestui an, a estimat Flavius Ilioni-Loga, directorul unui ONG din Timișoara care ajută migranți.
