Daniel Fried, fost consilier pentru doi președinți ai SUA: „Cred că Nicușor Dan va putea să-i arate lui Trump că România este o țară serioasă”

Expert de top pentru Europa de Est

Daniel Fried (73 de ani) a fost, în al doilea mandat al președintelui Barack Obama, coordonatorul politicii de sancțiuni din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. 

În prezent, este Weiser Family Distinguished Fellow la Atlantic Council și profesor asociat la Universitatea din Varșovia, fiind implicat în promovarea politicilor transatlantice și în consolidarea relațiilor dintre SUA și Europa Centrală.

A lucrat 40 de ani în Departamentul de Stat și este unul dintre cei mai apreciați experți americani în Europa de Est. 

Între 1993 și 1997 a făcut parte din echipa Consiliului Național de Securitate, fiind asistent special al președintelui Bill Clinton.

A fost ambasador în Polonia din noiembrie 1997 până în mai 2000. Între mai 2000 și ianuarie 2001, Fried a fost principalul consilier special adjunct al secretarului de stat pentru Noile State Independente. 

Din ianuarie 2001 până în mai 2005, Daniel Fried a ocupat funcția de consilier al președintelui american George W. Bush în calitate de asistent special al președintelui și, de asemenea, membru al echipei Consiliului Național de Securitate al Statelor Unite.

Patru decenii de experiență în diplomație

În cursul carierei sale de 40 de ani în serviciul diplomatic, ambasadorul Fried a jucat un rol-cheie în elaborarea și implementarea politicii americane în Europa după căderea Uniunii Sovietice. 

În calitate de asistent special pentru președinții Clinton și Bush, ambasador în Polonia și asistent pentru Europa al secretarului de stat (2005-2009), ambasadorul Fried a contribuit la elaborarea politicii de extindere a NATO către țările din Europa Centrală și, în paralel, a relațiilor NATO – Rusia.

Daniel Fried este unul dintre cei mai autorizați experți în Europa Centrală și de Est și Rusia. A absolvit Universitatea Cornell (licență magna cum laude în 1975) și a obținut un masterat la Institutul Rus și Școala de Afaceri Internaționale din Columbia în 1977. 

S-a alăturat Serviciului Diplomatic al SUA în același an, lucrând în străinătate la Leningrad (drepturile omului, afacerile baltice și ofițer consular) și Belgrad (ofițer politic), precum și în Biroul pentru Afaceri Sovietice din cadrul Departamentului de Stat.

În calitate de ofițer responsabil cu Polonia la sfârșitul anilor 80, Fried a fost unul dintre primii din Washington care a recunoscut prăbușirea iminentă a comunismului în Polonia și a contribuit la elaborarea răspunsului imediat al administrației George H.W. Bush la aceste evoluții.

Daniel Fried a fost, de asemenea, primul trimis special al Departamentului de Stat pentru închiderea centrului de detenție de la Guantanamo.

Pe parcursul interviului acordat pentru Libertatea, Daniel Fried a vorbit despre vulnerabilitățile lui Putin, despre șansele unei păci solide în Ucraina, despre nuanțele în care vede viitorul Europei de Est, dar și despre viitorul relațiilor dintre România și SUA.

Ucraina ar putea ajunge să semene cu Germania de Vest

Libertatea: Care sunt vulnerabilitățile majore ale lui Vladimir Putin?
Daniel Fried: O vulnerabilitate majoră este faptul că nu câștigă războiul. Un punct slab ar putea apărea dacă el continuă să nu avanseze semnificativ în Ucraina. Economia începe să se deterioreze. Deci o altă vulnerabilitate este economia slabă. Dacă Putin continuă, dacă Rusia nu câștigă, dacă Rusia nu avansează și numărul victimelor crește, atunci al doilea punct slab este economia rusă. Dacă SUA și Europa sunt capabile să exercite o presiune mai mare asupra Rusiei și asupra economiei ruse, ceea ce este posibil, atunci nivelul de trai din Rusia se va deteriora, iar acest lucru, combinat cu pierderile și costurile mari de pe câmpul de luptă, ar putea schimba lucrurile în Rusia, făcând foarte dificil pentru Putin să continue războiul.

– Este o pace solidă în Ucraina o utopie?
– Nu, nu este o utopie. Este destul de posibil. Mă tem că, pentru o perioadă, nu va fi posibilă eliberarea părților ocupate de Rusia din Ucraina. Nu cred că acest lucru se va întâmpla în viitorul apropiat, dar ar putea exista o pace justă, bazată aproximativ pe linia actuală de contact și pe sprijinul continuu acordat Ucrainei, inclusiv pentru securitatea acesteia. În acest caz, Ucraina ar putea ajunge să semene, în anumite sensuri, cu Germania de Vest. Este o țară divizată, dar o țară liberă, cel puțin în părțile neocupate, și ar fi un succes strategic pentru ucraineni. Deși este un lucru teribil pentru oamenii aflați sub ocupație rusă, o pace durabilă și stabilă este posibilă.

Putin va trebui să fie de acord cu o soluție pentru securitatea Ucrainei

– Va accepta Rusia o soluție care să asigure securitatea Ucrainei?
– Nu de bunăvoie, vor lupta. Vor lupta pentru a menține Ucraina vulnerabilă și într-o zonă gri, de insecuritate, dar este posibil, dacă Occidentul dă dovadă de suficientă determinare și sprijin pentru Ucraina, plus presiune asupra Rusiei. Putin va trebui să fie de acord cu acest lucru, pentru că nu va avea de ales. 

Kremlinul a acceptat multe lucruri pe care oamenii le considerau imposibile. A acceptat reunificarea Germaniei în condițiile Occidentului. A acceptat, pentru că nu avea de ales, prăbușirea Imperiului Rus și prăbușirea Uniunii Sovietice. Așadar, a spune că lucrurile sunt imposibile pentru că Rusia sau Putin nu le-ar accepta niciodată înseamnă a ignora istoria Rusiei, în special la sfârșitul secolului XX. Contează nu ce vrea Putin să accepte, ci ce facem noi pe teren pentru a ajuta Ucraina să reziste Rusiei.

– Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai probabilă finalitate pentru războiul din Ucraina?
– Rezultatul depinde de cât de mult va decide administrația Trump să ajute Ucraina, o întrebare cu răspuns incert în acest moment, și de cât de mult este dispusă Europa să se implice și să acționeze, în special în ceea ce privește sprijinul pentru securitatea Ucrainei. Britanicii și francezii trebuie să decidă dacă vor părăsi coaliția celor dispuși să sprijine securitatea Ucrainei. Statele Unite va trebui să decidă dacă îi vor sprijini în acest sens, așa că există o serie de variabile, iar una dintre ele este poziția finală a administrației Trump. Și nu îmi este clar cât de puternici vor fi europenii, deși dau semne bune că vor apăra securitatea Ucrainei, dar nu sunt încă decisivi, așa că răspunsul rămâne deschis.

– Europenii se declară pregătiți să joace un rol important în sprijinirea Ucrainei. Cum ar trebui să se transforme intenția într-un sprijin concret și eficient pentru Ucraina?
– Pentru aceasta, SUA ar trebui să le acorde europenilor libertatea de a decide să acționeze, în ciuda faptului că vor trebui să acționeze fără permisiunea Rusiei. Putin urăște ideea prezenței forțelor europene în Ucraina.

El nu va da niciodată permisiunea, iar dacă europenii insistă ca încetarea focului să fie o condiție prealabilă pentru prezența lor în Ucraina, Putin se va opune încetării focului pentru a-i împiedica să facă acest lucru. Așadar, cred că, în cele din urmă, europenii vor trebui să decidă să acționeze fără permisiunea lui Putin, ceea ce va fi un pas dificil pentru ei, dar bănuiesc că acest lucru va fi necesar, deoarece Putin nu va facilita sprijinirea securității Ucrainei.

Despre ingerința administrației Trump în alegerile din România

– Ce previziuni aveți pentru relațiile dintre România și SUA sau între președinții Donald Trump și Nicușor Dan?
– Cred că președintele Nicușor Dan va putea colabora cu administrația Trump. Există părți ale administrației Trump care au exprimat în mod nechibzuit o preferință în alegerile prezidențiale din România, pentru George Simion. 

Nu cred că americanii ar trebui să ia vreodată partea cuiva în alegerile dintr-o altă țară și cred că este o greșeală să facă acest lucru, dar cred că președintele Nicușor va putea colabora cu Trump. Cred că România face ceea ce trebuie să facă și țările europene, și anume să cheltuiască fonduri suficiente și să-și consolideze armata, astfel încât să poată să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Cred că președintele Nicușor Dan va putea să-i arate lui Trump că România este o țară serioasă, ce își asumă responsabilitatea pentru securitate și ce poate acționa ca un front american puternic.

– În ce nuanțe vedeți viitorul Europei de Est, inclusiv al României?
– Cred că Europa Centrală și de Est are o înțelegere mai bună a imperialismului rus și a amenințării rusești. Nu este valabil în mod universal, cred că Viktor Orban este o excepție majoră, dar cred că polonezii, românii și cehii înțeleg cu toții problema Rusiei și sunt dispuși să sprijine capacitatea strategică europeană de a rezista Rusiei, iar eu cred că acest lucru este pozitiv. 

De asemenea, cred că România și Europa Centrală și de Est înțeleg valoarea atât a patriotismului național, cât și a valorilor democratice universale. Și asta pentru că europenii din Europa Centrală și de Est au revendicat suveranitatea după căderea Uniunii Sovietice în numele valorilor universale. Cred că acest lucru este excelent și mă bucur că au făcut-o. 

Cred, prin urmare, că europenii din Europa Centrală și de Est pot fi lideri în forjarea și înțelegerea faptului că suveranitatea națională și valorile universale trebuie să meargă mână în mână, iar asta înseamnă să reziste agresiunii rusești. Nu doar să reziste, ci să o facă în numele democrației, al libertății de exprimare și al valorilor umane fundamentale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro