Roșia Montană a intrat în Patrimoniul UNESCO. Situl, trecut și în Patrimoniul Mondial în Pericol - ce înseamnă asta
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO, reunit online zilele acestea la Fuzhou, China, a examinat marţi candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie, alături de candidaturile Uruguayului, Braziliei şi Peru, potrivit News.
UPDATE 27 iulie, ora 13:00. Președintele Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO, Tian Xuejun, a anunțat marți că Roșia Montană a fost inclusă în Patrimoniului Mondial, anunță Hotnews.
Totodată, a fost decisă includerea sitului pe lista Patrimoniului Mondial în Pericol, „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”.
„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană - cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole - a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial”, anunță Institutul Național al Patrimoniului, citat de Hotnews.
Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat decizia.
„Salut includerea peisajului cultural minier de la Roșia Montană în patrimoniul umanității! Prin eforturi conjugate ale autorităților și specialiștilor, Roșia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei”, a postat președintele pe Facebook.
Recomandările UNESCO în privința Roșia Montană
La ultima reuniune, derulată în 4 iunie la Paris, UNESCO a spus că statul român trebuie să implementeze o serie de recomandări și să prezinte un raport privind stadiul acestora până la 1 decembrie 2022.
Aceste recomandări sunt:
- Stoparea aprobărilor privind permisele de exploatare minieră.
- Elaborarea de posibile măsuri pentru controlul planificării sub forma unui Plan Urbanistic General și a unui Plan Urbanistic Zonal.
- Aprobarea unui plan de conservare a vestigiilor romane susținut la nivel internațional.
- O strategie pentru gestionarea turismului.
- Implicarea părților interesate în gestionarea sitului.
- Un angajament privind resursele umane și financiare necesare.
- Elaborarea unui plan de inspecții și întreținere pentru a garanta stabilitatea iazurilor colectoare.
- Dezvoltarea și punerea în practică a programului.
De asemenea, statul român trebuie să invite o misiune UNESCO pentru a conveni asupra stării de conservare și a măsurilor de corectare.
Adrian Cioroianu, delegatul Permanent al României pe lângă UNESCO, a scris pe Facebook, inaintea includerii sitului în Patrimoniul Mondial, că „În Patrimoniul UNESCO nu intră întreaga localitate Roşia Montană, ci o arie delimitată, cea care apare în dosarul depus de guvernul României (prin delegaţia pe care am condus-o) în ianuarie 2017 şi, apoi, în ianuarie 2020. În dosar este vorba, în principal, despre fosta exploatare/mină romană (adică de pe vremea Imperiului roman, ca să fie clar) şi nu de întreaga zonă Roşia Montană”.
Istoricul mai precizează că „înscrierea pe lista Patrimoniul Mondial NU EXCLUDE continuarea exploatării în zonă, cândva, în viitor, de către firme româneşti sau în parteneriate. În istoria recentă a UNESCO au fost cazuri de state care au decis modificarea/exploatarea unor situri, drept care ele au fost retrase de pe lista Patrimoniului Mondial”.
Fostul senator USR-PLUS Mihai Goțiu, cunoscut activist de mediu, spunea, într-un comentariu pentru Libertatea, că listarea în UNESCO este o oportunitate (uriașă) de dezvoltare a zonei (obținerea de finanțări, folosirea brandului și a rețelei UNESCO etc.).
Ce mai are România în Patrimoniul UNESCO
O serie de biserici și mănăstiri din Moldova au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO - Mănăstirea Humorului și Mănăstirea Moldoviței, Voronețul, Sucevița și Probota, printre ele.
Situl Sarmizegetusa e, la fel, în Patrimoniul UNESCO, cetatea veche a Sighișoarei, Delta Dunării și Izvoarele Nerei din Caraș-Severin.
Mănăstirea Horezu și satele fortificate din Transilvania (Biertan, Saschiz, Viscri etc) au mai intrat pe listă, dar și bisericile de lemn din Maramureș.
Tian Xuejun, preşedintele Comitetului, a decis să amâne pentru marţi cele patru propuneri de pe ordinea de zi care nu fuseseră încă evaluate: grădina tropicală Sitio Roberto Burle Marx (Brazilia), observatorul solar din Chankillo (Peru), biserica Estacion Atlantida (Uruguay) şi peisajul minier de la Roşia Montană (România), potrivit News.
Luni au fost aprobate candidaturi din Japonia, Coreea de Sud, Thailanda, Georgia, Turcia, Ţările de Jos.
Acestea sunt insula Amami-Oshima (Japonia), extensia Getbol (Coreea de Sud), Complexul forestier Kaeng Krachan (Thailanda), pădurile tropicale şi zonele umede din Colchis (Georgia), dealul Arslantepe (Turcia), extinderea Liniilor de Apărare din Amsterdam (Olanda) şi a "Colonies of Benevolence" (candidatură comună între Olanda şi Belgia).
În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO.
Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.
În urmă cu o săptămână, ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, afirma că dosarul va fi aprobat în proporție de 99%.
„Se cam ştie care e cursul aceste integrări în patrimoniul internaţional UNESCO. Vorbim de parafare, practic trebuie oficializată această integrare, nu există acolo anumite dubii dacă ar trebui sau nu integrat în patrimoniul internaţional UNESCO din partea lor”, spunea Bogdan Gheorghiu, potrivit G4Media.
- Vezi ce monumente fac parte din patrimoniul UNESCO din România dar și care sunt cele mai frumoase sate din România!
