Departamentul de Stat al SUA și o firmă americană pregătesc pentru România un plan de apărare împotriva dronelor. Silviu-Iulian Coșa, la Interviurile Libertatea: „Expertiza lor este mult mai mare decât a noastră”
Urmărește Libertatea in Google Discover
Noul șef al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României, Silviu-Iulian Coșa (PNL), a dezvăluit la Interviurile Libertatea că experții americani vor elabora un plan care să prevadă toate măsurile necesare pentru ca România să se poată apăra eficient de drone. Decizia vine după ce reprezentanți ai Armatei, Ministerului de Interne, serviciilor de informații, ai Portului Constanța și ai unor companii românești au discutat mai multe zile la Parlament, cu experți americani ai Departamentului de Stat și ai unei companii de consultanță, specializată în apărare, care sunt lacunele legislative, tehnice și de comunicare în privința reacției la intrarea de drone străine pe teritoriul național.
Cuprins:
- SUA vor scrie și vor propune României un plan pentru apărarea împotriva dronelor
- Legea apărării naționale, încă blocată la Parlament, la doi ani de la punerea ei în dezbatere publică
- Deși a fost promulgată de președintele țării, Legea pregătirii populației pentru apărare nu poate fi aplicată
- Poate sau nu România să ceară bani suplimentari prin SAFE
- Senatul urmează să decidă câte mandate pot avea șefii serviciilor secrete
SUA vor scrie și vor propune României un plan pentru apărarea împotriva dronelor
Libertatea: Domnule senator Coșa, vineri 16 octombrie, dumneavoastră și alți responsabili din domeniul apărării ați explicat public, în prezența ambasadorului SUA în România, că tocmai ați pus bazele a ceea ce dumneavoastră, Senatul, ați numit Plan Național de Acțiune în vederea apărării de drone. Ce anume prevede acest plan și de ce atât de târziu se face el?
Silviu-Iulian Coșa: Acțiunea (de vineri, 16 octombrie) a fost organizată de Departamentul de Stat american împreună cu Ambasada Americii și o firmă SPA (U.S. company Systems Planning & Analysis) care acordă consultanță în domeniu și a venit cu experți. Este o acțiune la care eu, ca politician, am avut un cuvânt de deschidere având în vedere faptul că se desfășura în Senat. Am asistat la concluziile grupului de lucru în ultima zi, vineri, pentru că acțiunea a durat patru zile și nu a fost o acțiune obișnuită în sensul de conferință sau schimb de idei. Pur și simplu au fost toți cei responsabili cu securitatea națională, pornind de la MApN, MAI, servicii de Informații, cei care administrează infrastructuri critice, inclusiv agenți economici, instituții care gestionează partea de comunicare. Au fost 93 de specialiști, de repr zentanți ai acestor instituții. Ei au fost organizați de către specialiștii de la SPA, pe grupuri de lucru care au avut anumite teme, toate legate de ceea ce înseamnă contramăsuri pentru vehicule fără piloți, indiferent că vorbim de terestre, aeriene sau navale. La sfârșit, fiecare grup de lucru a ajuns la anumite concluzii pe care le-a prezentat, de față fiind și ambasadorul Statelor Unite. Ei urmează ca în perioada imediat următoare, acum vorbim de câteva săptămâni, poate chiar o singură săptămână, să întocmească acest plan național de măsuri privind contracararea dronelor.
Libertatea: Deci cine scrie efectiv acest plan?
Silviu-Iulian Coșa: El va fi întocmit de către specialiștii americani.
Libertatea: Când spuneți „specialiștii americani”, vă referiți la cei de la Departamentul de Stat sau de la firma de consultanță?
Silviu-Iulian Coșa: Ei lucrează împreună și bineînțeles, toate aceste documente vor veni, vor fi aduse la cunoștința autorităților române. Acest plan nu are un caracter obligatoriu.
Libertatea: Ne ajută? Așa înțeleg…
Silviu-Iulian Coșa: Da, el este un draft, un blueprint care urmează apoi să fie implementat fie prin intermediul unor modificări legislative, dacă se ajunge la concluzia că legislația pe care o avem în momentul de față nu este suficientă, fie prin anumite achiziții sau reorientări de materiale, tehnică de luptă, personal, așa cum au constatat în aceste zile, fie prin îmbunătățirea procedurilor de cooperare insterinstituțională.
Libertatea: Între instituțiile românești…
Silviu-Iulian Coșa: Între instituții.
Libertatea: De ce este nevoie să vină specialiștii americani să ne facă un plan de combatere a dronelor?
Silviu-Iulian Coșa: Pentru că expertiza lor în materie de tot ceea ce înseamnă apărare și siguranță națională este mult mai mare decât a noastră.
Libertatea: Și de ce noi nu am reușit să facem măcar un draft până acum?
Silviu-Iulian Coșa: Asta nu m-a întrebat, că nu știu să vă spun. Eu sunt la prezidenția acestei comisii de șase săptămâni. Imediat, a doua săptămână, după ce am fost numit în funcție de președinte, au început discuțiile pentru această acțiune.
Libertatea: V-ați dat seama în cele șase săptămâni de când conduceți Comisia de Apărare din Senat de ce anume este nevoie urgent?
Silviu-Iulian Coșa: În primul rând, urgența a fost foarte bine calculată de către partea americană, care a venit cu toate demersurile necesare organizării acestui workshop. A fost un atelier de instruire, un atelier în care fiecare a învățat de la celălalt pentru că problema dronelor în special a devenit o problemă generalizată, cum este aceasta de acum. Vorbim și de spațiu aerian și de spațiu naval, vorbim de o frecvență din ce în ce mai mare a dronelor scăpate de sub control, vorbim de toată această problemă a dronelor într-un context mai larg, acela al războiului hibrid pe care Rusia l-a generat și îl folosește nu doar împotriva României, îl folosește împotriva întregii Europe în momentul de față. Elementul cel mai important în momentul de față este să tratăm această problemă. Problema dronelor este cea mai vizibilă. Problema dezinformării este și aceea vizibilă pentru cine dorește să o vadă, pentru că multă lume poate consideră că dezinformarea de fapt, nu e alcătuită din fake news-uri foarte bine centrate și cu niște obiective strategice bine gândite. Poate multă lume consideră că este ceva normal și că este o informație perfect veridică, pornind de la dârele pe cer lăsate de condensul avioanelor și până la vaccin, până la pacea înțeleasă într-un mod greșit, până la presupusă a neutralitate înțelesă într-un mod eronat. Acestea sunt principalele probleme în momentul de față din punctul meu de vedere, pe care trebuie să le tratăm, pe lângă problemele birocratic-politice, cele care țin strict de comisie.
Libertatea: Înțeleg că războiul hibrid, inclusiv combaterea dezinformării, va fi subiect în acest plan.
Silviu-Iulian Coșa: Nu știu, rugămintea mea la briefing-ul de la sfârșitul acelor patru zile a fost tocmai pe partea aceasta de comunicare, să ia în calcul și ceea ce înseamnă o comunicare strategică vizavi de tot ce înseamnă problema dronelor. Nu s-a discutat despre întreg războiul hibrid, dar rugămintea mea asta a fost: „Haideți să stabilim, dacă tot stabilim niște obiective strategice vizavi de tot ce înseamnă comunicare pe problema dronelor!”. Ulterior, vedem cum, pas cu pas, fie că vorbim de alerte timpurii în ceea ce privește sâmburii dezinformării, fie că vorbim de combaterea efectivă a unor informații eronate care ajung în spațiul public, fie pe rețele de socializare, fie prin intermediul mass media, să ne gândim ce avem de făcut în domeniul acesta. Deci comunicarea strict pe partea de drone a fost o problemă pe care am solicitat-o să fie luată în calcul la întocmirea acestui draft de plan național privind măsuri antidrone.
Libertatea: Firma aceasta de consultanță, despre care ați spus că lucrează împreună cu oficialii americani, va fi plătită separat de România?
Silviu-Iulian Coșa: Nu are absolut nicio problemă România privind plata vreunei sume. Repet, este o acțiune a Departamentului de Stat american. Ei au venit cu firma respectivă și, bineînțeles, acțiunea a avut ca partener și Ambasada Statelor Unite. Noi am fost o gazdă foarte fericită că lucrurile acestea se întâmplă și urmează ulterior, în măsura în care este nevoie de modificări legislative, acestea să fie discutate la nivel de comisie.
Legea apărării naționale, încă blocată la Parlament, la doi ani de la punerea ei în dezbatere publică
Libertatea: Începem discuția despre legile blocate. Armata spune din 2024, că are nevoie urgent, de o nouă Lege a apărării naționale. Nici acum această lege nu este adoptată. Este la dumneavoastră, la Comisia de Apărare, de la începutul acestui an, după ce a fost adoptată tacit de Camera Deputaților în decembrie anul trecut. De ce nu se adoptă această lege?
Silviu-Iulian Coșa: Într-adevăr, Legea apărării naționale este, în momentul de față, la Senat, în inventarul Comisiei. A fost o încercare, undeva în primăvară, de a aduce în dezbaterea Comisiei această lege. Nu mă întrebați de ce, nu știu… La un moment dat, ne-am blocat. Urmează ca în momentul în care vom avea un partener instituțional stabil, deci după o eventuală învestire a acestui guvern sau a următorului.
Libertatea: Vă referiți la Ministerul Apărării Naționale acum?
Silviu-Iulian Coșa: Da, este absolut normal ca Ministerul Apărării să fie implicat inclusiv, nu doar la nivel de Stat Major sau la nivel tehnic, dar și la nivel politic să fie implicat prin intermediul ministrului, să fie implicat în ceea ce înseamnă acest proiect. Vom repune pe tapet legea pentru că sunt anumite elemente care cel puțin din punctul meu de vedere, nu sunt menționate în această legislație, fie că vorbim de război hibrid care nu este explicat și nici normele, măcar definite acolo. Nu există nici niște minime norme legale care să ne spună ce are statul de făcut, ce au instituțiile statului de făcut atunci când se lovesc de o acțiune care presupune războiul hibrid. De asemenea, în ceea ce privește Legea apăririi naționale, noi avem starea de pace și după aceea începem direct cu stări de alertă. Nu avem nici o stare intermediară în care să ne putem integra la un moment dat.
Libertatea: Deci spuneți că acest proiect de lege trebuie îmbunătățit, nu?
Silviu-Iulian Coșa: Da. În mod sigur trebuie îmbunătățit, în mod sigur trebuie completat.
Libertatea: Asta înseamnă că se întoarce la Ministerul Apărării pentru a fi completat?
Silviu-Iulian Coșa: Nu neapărat. Poate fi făcut acest lucru și la comisie, bineînțeles având alături oamenii delegați de la minister.
Libertatea: Puteți estima când ar putea să ajungă la vot, în Senat, această lege a apărării naționale?
Silviu-Iulian Coșa: În sesiunea asta ar fi ideal să ajungă. Acum, cu estimările... Având în vedere că vorbim totuși de un mediu politic destul de instabil, nu aș vrea să fac niște estimări care să fie nerealiste. Avem astăzi audieri, avem mâine votul pentru nouul guvern, în cazul în care noul guvern va fi învestit, este clar că vom avea un partener instituțional de dialog în persoana unui ministru care va fi acolo pe un termen cunoscut cel puțin, până la aprobarea bugetului, în cazul în care sunt respectate angajamentele din programul de guvernare, în special acela legat de ținta de deficit, pentru că cu banii avem probleme.
Libertatea: Ce i-ați cerut viitorului premier al României, Luca Niculescu, în ceea ce privește apărarea?
Silviu-Iulian Coșa: Protocolul prevede în special condițiile legate de modul în care și rectificarea și bugetul vor fi întocmite, pentru că principala problemă a României, care a afectat absolut toate domeniile, social, economic, politic foarte mult, financiar, fiscal, sunt dificultățile legate de bani. Am avut un deficit bugetar foarte mare în 2024, record în Uniunea Europeană. Trebuie să ajungem la sfârșitul lui 2027 - implicit legea bugetului trebuie să prevadă asta în primul rând, la un deficit bugetar de 5,3% din PIB, astfel încât să ne asumăm un plan pe care l-a semnat domnul Ciolacu în fața Comisiei Europene.
Libertatea: În ceea ce privește apărarea, Armata ar putea avea un buget mai mare anul viitor, în 2027?
Silviu-Iulian Coșa: În programul de guvernare, chestiunea aceasta legată de creșterea alocării bugetare pentru Armată astfel încât până în 2035, să ajungem la un 5% din PIB, este singura cu termeni și cifră. Restul nu au nici termeni și cifră ceea ce nu este foarte încurajator.
Deși a fost promulgată de președintele țării, Legea pregătirii populației pentru apărare nu poate fi aplicată
Libertatea: O altă lege care nu poate fi aplicată este Legea pregătirii populației pentru apărare. E legea care prevede că tinerii români, bărbați și femei de până în 35 de ani, pot să se pregătească voluntar, câte 4 luni pe an, la Armată. Această prevedere este într-o lege care a fost adoptată, promulgată în ianuarie și nu a putut fi aplicată. De ce? Pentru că nu există o hotărâre de guvern aferentă. Guvernul Bolojan a picat în luna mai și cum nu a putut da alte hotărâri de guvern, nu a putut fi aplicată această lege. Cum se poate rezolva această problemă?
Silviu-Iulian Coșa: Apărarea civilă și pregătirea populației pentru apărare sunt subiecte care, din punctul meu de vedere, trebuie tratate la pachet cu ceea ce înseamnă Legea Apărării Naționale. Deci, în momentul în care vom deschide discuțiile cu ministerul, în interiorul Comisiei, vis-a-vis de problema Legea apărării naționale, vom cuprinde și aceste aspecte. Sunt aspecte pe care le-am mai discutat cu unii colegii informal, în momentul de față, și înțeleg că și opinia lor este aceea să tratăm problema unitar din punctul acesta de vedere.
Libertatea: Deci guvernul nu va da o hotărâre care să permită aplicarea Legii privind pregătirea populației pentru apărare rapid?
Silviu-Iulian Coșa: Nu știu ce să vă spun în momentul de față.
Nu știu care guvern. Haideți să vedem care guvern, haideți să vedem cine este interlocutorul și vom vedea momentul respectiv.
Libertatea: Programul de pregătire a voluntarilor pentru apărare ar trebui să fie de patru luni. Mai sunt mai puțin de trei luni din acest an și Ministerul Apărării, deși a avut bani în buget pentru acest program, nu îl mai poate aplica, că nu mai sunt patru luni din acest an. Ce se întâmplă? Dă banii înapoi, la buget?
Silviu-Iulian Coșa: Nu neapărat. Teoretic, toate creditele care nu sunt utilizate se resetează și eventual, banii sunt cuprinși în exercitul financiar bugetar al anului următor. Însă, repet, haideți să avem un partener instituțional de discuție la nivelul ministerului și vom vedea cum se rezolvă și această problemă.
Libertatea: Vă citez acum o declarație a locțiitorului șefului Statului Major al Apărării, generalul major Mircea Gologan, care a spus recent, la exercițiul MOBEX: „Programul de soldați gratați voluntari în termen și anume pregătirea de bază de patru luni de zile, în acest moment, nu a putut fi inițiat datorită inabilității Guvernului de a adopta actele juridice subsecvente legii 5 din 2006. Este aceea despre care vorbim. Nu putem noi să influențăm procesul legislativ”.
Silviu-Iulian Coșa: Să știți că se poate printr-o metodă foarte simplă, pur și simplu să creeze presiune, pur și simplu să dea un telefon, pur și simplu să solicite, să vină în interiorul comisiei la una dintre ședințe, avem cel puțin o ședință pe săptămână, să vină la ședință să ne spună că are o problemă, că există un proiect de lege, că există o lege care a fost deja adoptată și care nu poate fi aplicată din anumite motive.
Libertatea: Dar Guvernul a putut să emită această hotărâre de guvern? Ar fi putut, după părerea dumneavoastră?
Silviu-Iulian Coșa: O hotărâre de guvern putea fi emisă. Nu știu care au fost motivele care au stat în spatele neemiterii acestei hotărâri. Pentru că, în general, proiectul pentru o hotărâre de guvern îl face ministerul competent.
Nu știu să vă spun în momentul de față, dacă Ministerul Apărării a făcut acel proiect de hotărâre, dacă proiectul de hotărâre era unul ok cu toate avizele.
Libertatea: L-a făcut, a plecat la avizare. Din informațiile mele, acest proiect nu a adunat toate avizele până la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură în luna mai. Ca atare, nu a mai putut fi adoptat.
Silviu-Iulian Coșa: Dar să știți că un proiect legislativ își ia mai multe avize de la mai multe organe avizatoare și fiecare dintre ele poate veni cu anumite observații care pot fi implementate în proiectul respectiv sau se poate să nu se țină cont de ele și atunci în cascadă, fiecare nou organism avizator ține sau nu cont de ce s-a făcut și nu s-a făcut urmare a avizelor anterioare.
Libertatea: Acest proiect de hotărâre de guvern, odată schimbat guvernul, trebuie să reia procedura de avizare, nu?
Silviu-Iulian Coșa: În mod normal n-ar trebui să reia procedura de avizare.
Libertatea: Așa s-a întâmplat cu toate proiectele.
Silviu-Iulian Coșa: Da, este o formă de control pe care și-o dorește guvernul, dar în momentul în care a fost dat un aviz, acel aviz în general are o conotație pur tehnică.
Respectă regulile, respectă tot ceea ce înseamnă lucrări bugetare, nu sunt paralelisme legislative sau normative și așa mai departe. Deci, din punctul ăsta de vedere, nu cred că ar trebui să fie reluate.
Poate sau nu România să ceară bani suplimentari prin SAFE
Libertatea: Prin programul european SAFE, se cumpără multe capabilități. În acest moment, Ministerul Apărării a trimis către Comisiile de Apărare o nouă listă de achiziții, tot prin SAFE, din banii necheltuiți de celelalte state? Sunt peste 20 de miliarde de euro necheltuite din SAFE I și statul român, teoretic, poate accesa noi sume de bani.
Silviu-Iulian Coșa: Aici sunt două aspecte. În primul rând, programul SAFE nu este un program de achiziții. Programul SAFE este un program de dezvoltare a industriei de apărare, în special a celei europene și a celei românești în mod special. Este motivul pentru care sunt clauzele acelea de offset, deci ca o parte din producție, servisare, mentenanță și așa mai departe, să fie localizate în România, procentul fiind undeva 50-60%. Din punctul acesta de vedere, programul SAFE și-a demonstrat utilitatea, având în vedere faptul că a permis României să se înzestreze cu anumite echipamente de care avea absolută nevoie și mai mult, aceste echipamente să conducă și la dezvoltarea industriei de armament românești. Acum, în ceea ce privește banii care au rămas din SAFE, vorbim de sume care nu au fost cheltuite de Ungaria și Italia în special. În primul rând trebuie definitivată reactualizarea programelor SAFE pentru țările respective. Trebuie să știm care este acea sumă foarte exact. În momentul de față există o propunere ca ea să fie destinată cooperării sau să fie legată de Ucraina, nu la modul general, la apărarea Uniunii Europene ci canalizată strict pe partea de Ucraina. Există anumite nemulțumiri din partea unor state membre vis-a-vis de acest lucru, deci mai întâi, Comisia Europeană trebuie să hotărească unde vrea să direcționeze acești bani și ulterior, bineînțeles, ține de capacitatea noastră ca țară, să venim foarte repede cu niște proiecte viabile pe direcția pe care se va hotărî.
Senatul urmează să decidă câte mandate pot avea șefii serviciilor secrete
Libertatea: Comisia de Apărare dă avize și pentru proiecte de lege care se referă la alte instituții decât Ministerul Apărării și care fac parte din sistemul de securitate națională. Și am scris, ne-ați oferit o declarație privind proiectul de lege de modificare a Legii de organizare și funcționare a Serviciului de Informații Externe. Era vorba acolo de o prevedere care ar fi permis unor ofițeri din SIE să contribuie la anchete penale începute împotriva unor colegi. Ce se întâmplă cu acest proiect?
Silviu-Iulian Coșa: În momentul de față, proiectul este și el în inventarul comisiei. Va trebui adus din nou în dezbatere. El a fost odată în dezbatere, a trecut de comisie. La nivel de plen al Senatului, a fost întors în comisie. Vă trebui, după ce se produce și schimbarea de govern, să o aducem înapoi în comisie, fie pentru a primi un raport de respingere, fie pentru un raport de admitere, cum va rezulta în urma dezbaterilor.
Libertatea: După ce Libertatea a publicat articolul cu privire la acest proiect, au fost destule reacții publice. Vă întreb pe dumneavoastră, e bine să existe un astfel de proiect care să le dea dreptul unor ofițeri din spionajul extern al României să ancheteze colegi, să contribuie la anchetarea unor colegi?
Silviu-Iulian Coșa: A fost o decizie bazată pe argumentele prezentate atunci vizavi de competențe și de caracterul activității care se desfășoară la nivelul serviciului respectiv.
Libertatea: Dar în acest moment, există prevederile legale care să permită anchetarea unor ofițeri în cazul în care săvârșesc fapte penale?
Silviu-Iulian Coșa: Da, dar sunt (n.red- anchetați) de ofițerii procurori din parchetele deja existente.
Libertatea: Și de ce nu e suficient ca procurorii militari să facă astfel de anchete?
Silviu-Iulian Coșa: V-am spus, având în vedere caracterul activității serviciilor respective. Dar este o problemă care urmează să fie dezbătută în momentul în care proiectul va ajunge din nou, în comisie. Pentru că opiniile au fost și atunci diverse.
Libertatea: Mai sunt alte proiecte de lege care vizează activitatea serviciilor de informații la Comisia de Apărare și pe care urmează să le discutați?
Silviu-Iulian Coșa: Există posibilitatea să reluăm discuțiile legate de proiectul de lege care privește limitarea mandatelor șefilor de servicii. Pentru că el, într-o primă fază, a trecut de Comisia pentru Apărare, însă așteptăm un aviz și de la comisia care realizează controlul activității SIE. Și în funcție de avizul dânsilor vom vedea dacă este sau nu este necesar să reintroducem în comisie proiectul de lege respectiv.
Libertatea: Este acel proiect al USR care prevede limitarea la cel mult două mandate pentru șefii serviciilor de informații secrete?
Silviu-Iulian Coșa: Da,da.
Libertatea: Dumneavoastră ce credeți? Ar trebui limitate mandatele?
Silviu-Iulian Coșa: A, da. Opinia mea a fost exprimată foarte clar. Da, consider că mandatele ar trebui să fie limitate, dar am și eu un vot, asemenea tuturor colegilor mei.
Libertatea: O ultimă întrebare, vă rog: De ce rapoartele privind activitatea serviciilor de informații nu s-au discutat în plenul Parlamentului de atâta timp, de ani întregi?
Silviu-Iulian Coșa: Este o întrebare extraordinară la care nu știu să vă răspund în momentul de față.
Libertatea: Păi sunteți președintele Comisiei de Apărare…
Silviu-Iulian Coșa: Da, dar nu noi ar trebui să le audim în primul rând. Sunt celelalte două comisii care ar trebui să facă lucrul ăsta. Comisia pentru Controlul SRI și Comisia pentru SIE.
Libertatea: Nu i-ați întrebat pe colegi ce se întâmplă?
Silviu-Iulian Coșa: Nu. Au fost șase săptămâni foarte pline acestea. Anumite probleme, trebuie să recunosc, încă nu am apucat să trec peste ele. Urmează să discutăm. Într-adevăr, Ministerul Apărării Naționale trebuie să ne prezintă un raport de activitate. Discutasem cu colegii de la Camera Deputaților, raportul trebuie prezentat în comisiile reunite, ale noastre. Dar, la fel, cursul evenimentelor în ultima perioadă nu ne-a permis să ne ocupăm și de asta. Probabil în săptămânile următoare o vom face.
