Deputata care inițiat Legea registrului infractorilor sexuali reclamă modul în care este aplicată: „Sunt instituții care cer documente în plus”

Potrivit Oanei Bîzgan, aplicarea legii lasă de dorit astfel că s-a ajuns în situația ca persoane care trebuie să prezinte adeverință că nu sunt înscrise în Registru sunt trimise să stea la cozi la poliția de cazier, iar unele ONG-uri au dificultăți să-și deruleze proiectele dacă lucrează cu voluntari din alte țări.

Există instituții și organizații care nu au definit proceduri interne pentru aplicarea ei, cât și instituții care, cu această ocazie, cer și mai multe documente de la angajați/voluntari (…) Este important ca aceste instituții să aplice legea cât mai curând și să nu se mai ascundă sub «nu avem norme de aplicare».

Oana Bîzgan

Ea a precizat, pentru Libertatea, că aplicarea legii se poate face foarte ușor, cu mici modificări în regulamentele interne de funcționare ale instituțiilor care trebuie să solicite asemenea adeverințe angajaților lor.

Astfel, pentru angajările viitoare ar trebuie să se prevadă expres în regulamentele interne că la angajare, pe lângă cazier, să se solicite și adeverința care, de altfel, este eliberată în același loc ca și cazierul, fără ca persoanele respective să irosească timp sau bani în plus.

”Am vorbit cu șefi de la poliția de cazier, iar aceasta își face deja datoria”, a declarat deputata.

Pentru angajații actuali, de asemenea, este necesară includerea unei prevederi în regulamentele interne prin care li se cere acordul angajaților pentru ca respectiva instituție să solicite poliției, prin intermediul unei liste nominale, eliberarea respectivelor adeverințe.

Instituțiile și-au pus degeaba oamenii pe drumuri

”Până acum nimeni nu a optat pentru această posibilitate. Toate organizațiile au pus oamenii pe drumuri. Nimeni nu s-a gândit să facem coadă de doctori la cazier. Este invocat regulamentul GDPR, dar acesta nu te împiedică să-ți dai acordul ca instituția să se ocupe de procurarea adeverinței (…) Am vorbit și cu cei de la poliție, iar lor le-ar conveni să primească liste pentru verificare, fără să aibă cozi în fața ghișeelor”, a declarat Bîzgan.

În cazul în care angajații nu-și vor da acordul, atunci ei vor trebui să prezinte adeverința în termen de șase luni.

O altă disfuncționalitate sesizată este faptul că unele ONG-uri care lucrează cu voluntari străini au acum proiecte blocate, deși erau aflate în derulare pentru că cetățenilor acestor state li s-a solicitate adeverințe ca și celor români, deși prevederile din țările de origine variază. O modalitate mult mai simplă ar fi ca poliția din România să ceară datele necesare de la polițiile din statele respective în cadrul acordurilor de colaborare interpolițienească, fără ca cetățenii vizați să fie nevoiți să se confrunte cu obstacole birocratice.

De aceea, Bîzgan a cerut SGG să clarifice oficial aceste aspecte printr-o circulară trimisă instituțiilor statului. Ea susține că este necesar ca legea să fie aplicată deplin pentru a preveni cazurile de abuz sexual, mai ales în condițiile în care rata de recidivă la pedofili este de 70%.

Dincolo de frustrările tuturor, aici discutăm despre vieți distruse. Un copil cu o asemenea traumă nu va mai putea fi un cetățean complet împlinit

Oana Bîzgan

Libertatea a derulat, în ultimul an, o serie de investigații referitoare la pedepsele mici și chiar la clemența pe care o primesc agresorii sexuali asupra copiilor.

Citește AICI toate investigațiile Libertății despre prădătorii de copii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro