Popularitatea apartenenței la UE atinge cel mai înalt nivel din ultimii 40 de ani. Efectul prosperității după extinderea din 2004

Creșterea PIB-ului în state membre

Printre principalele avantaje menționate se numără creșterea economică (28%) și noile oportunități de angajare (26%), potrivit Euronews, care a analizat creșterea PIB-ului în țările care au aderat la UE din 2004.

Comisia Europeană subliniază că această extindere a adus beneficii semnificative atât noilor membri, cât și întregii Uniuni Europene. Studiile academice confirmă în mare parte această opinie. Economistul Basile Grassi de la Universitatea Bocconi afirmă că aderarea a crescut veniturile în noile state membre, fără a afecta negativ cele ale țărilor deja membre.

„Extinderea UE pare mai degrabă un joc cu sumă pozitivă”, a declarat acesta.

Datele confirmă percepția cetățenilor. În Republica Cehă, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 45% din media UE în 2004 la 74% în 2024, adică de la 9.490 € la 29.940 €. În Lituania, creșterea a fost de la 26% la 68%, echivalentul unei creșteri de la 4.960 € la 27.350 €. Indicele PIB-ului pe cap de locuitor, setat la 100 în 2004 pentru fiecare țară, oferă o imagine clară a evoluției economice. De exemplu, un indice de 120 indică o creștere a bunăstării medii cu 20% față de 2004, în timp ce un indice de 90 arată o scădere cu 10%.

Progres economic semnificativ în România și Bulgaria

Între 2004 și 2024, PIB-ul pe cap de locuitor în Uniunea Europeană a crescut cu 88%, iar indicele a ajuns de la 100 la 188 de puncte.

România și Bulgaria au înregistrat cele mai mari creșteri, de 558% și respectiv 500%, indicele ajungând la 600 de puncte. În România, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 2.820 € la 18.560 €, iar în Bulgaria de la 2.710 € la 16.260 €.

Țările baltice au avut, de asemenea, creșteri impresionante: Lituania a înregistrat o creștere de 405%, Letonia de 336% și Estonia de 305%.

Puterea de cumpărare în creștere

Standardul puterii de cumpărare (KKS) oferă o altă perspectivă asupra creșterii economice. Acest indicator măsoară cantitatea de bunuri și servicii care poate fi achiziționată în fiecare țară.

Dacă la nivelul anului 2004, România și Bulgaria aveau cele mai mici valori, de 35, adică cu 65% sub media UE. După două decenii, puterea de cumpărare a României s-a dublat, ajungând la 78, iar Bulgaria a crescut la 66.

În Lituania, indicele a crescut de la 50 la 88, în Letonia de la 45 la 71, în Polonia de la 52 la 79, iar în Estonia de la 56 la 79. Slovenia și Republica Cehă au înregistrat creșteri mai modeste, de la 87 la 91 și respectiv de la 81 la 91.

Economiile țărilor candidate la aderare

În prezent, nouă țări sunt candidate oficiale pentru aderarea la UE: Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Serbia, Ucraina, Moldova, Georgia și Turcia. De asemenea, Kosovo este considerat un potențial candidat.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat în aprilie că o nouă rundă de aderare ar putea deveni realitate până în 2030, cu Ucraina, Moldova, Albania și Muntenegru în fruntea listei. Din punct de vedere economic, majoritatea acestor țări au economii relativ mici.

În 2024, PIB-ul total al UE a fost de 18 trilioane de euro, iar cele 10 țări candidate au generat împreună 1,63 de trilioane de euro, dintre care Turcia a contribuit cu 1,25 de trilioane. Fără Turcia, celelalte nouă țări au produs doar 381 de miliarde de euro, mai puțin decât Danemarca, care a generat singură 392 de miliarde de euro.

Dacă excludem Turcia, Ucraina și Serbia, producția totală a celorlalte șapte țări scade la 130 de miliarde de euro, mai puțin decât două treimi din membrii actuali ai UE.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro