Bătălia pentru ieftinirea energiei s-a blocat la terminarea hidrocentralelor. Expert: „Dacă nu le facem, ar fi dezastre și mai mari"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Decizia președintelui Nicușor Dan de a ataca la Curtea Constituțională legea ce permitea finalizarea hidrocentralelor din parcurile naturale blochează în continuare investiții deja începute, în care statul a băgat deja peste două miliarde de euro.
Cuprins:
- Despre ce e vorba
- Expert: „Fără să le terminăm ar fi un dezastru de mediu și mai mare”
- Obiective de siguranță națională
- Prețuri mai mici
- Amenajări cu roluri multiple
- Hidrocentrala, gata 99%
- 12 miliarde de lei, băgate în lucrări
- Lupta organizațiilor de mediu cu energia curată
- „Păduri valoroase” de 0,6 hectare
- Pescărelul albastru
- Procesomania și energia
Acestea au fost demarate de stat de zeci de ani, unele încă dinainte de Revoluția din 1989, dinainte ca zonele respective să fie declarate parcuri naturale sau arii protejate.
Despre ce e vorba
Este vorba de următoarele amenajări:
- Răstolița (35,2 MW)
- Bumbești-Livezeni (65,2 MW)
- Surduc-Siriu (Nehoiașu) (55 MW)
- Pașcani (Siret) (9,4 MW)
- Cerna-Belareca (14,7 MW)
- Cornetu-Avrig / Căineni (26,5 MW)
- Cerna-Motru-Tismana II (Baraj Vaja) (8 MW).
Legea ar fi permis ca proiectele începute înainte de anul 2007, cel al aderării României la Uniunea Europeană, să fie continuate fără a fi necesar acordul de mediu.
Expert: „Fără să le terminăm ar fi un dezastru de mediu și mai mare”
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că legislația de mediu trebuie respectată, dar că în acest caz construcțiile există deja și ar trebui terminate pentru că altfel sunt bani cheltuiți aiurea, iar la final problemele de mediu ar fi chiar mai mari.
„Principial, tot ce ar trebui făcut în România trebuie să fie în concordanță cu legislația de mediu și să nu fie dăunător. Dar noi aici nu vorbim de investiții de la zero. Acolo au fost deja băgați bani, sunt gata în proporție de 80-90%. Este vorba de bani care au fost deja luați de la oameni, fie prin taxe, fie prin tarife, fie prin prețurile la energie. Nu trebuie să ne batem joc de oameni”, a spus el.
„Dacă am lăsa acolo acele construcții ar fi un dezastru de mediu și mai mare. Cine vrea să vadă ce se întâmplă cu o monstruozitate părăsită, poată să meargă să vadă termocentrala de la Anina, construită în anii ’80 și părăsită în anii ’90. Acolo sunt fierotanii, ape roșii, nu sunt filtre, vegetația a intrat peste tot...”. Dumitru Chisăliță, expert în energie
Acesta spune că sunt mai mulți factori care duc la opoziția față de investițiile în energie:
- propagandă - aici expertul dă ca exemplu răscoala de la Pungești împotriva gazelor de șist din 2014 și minciunile aruncate atunci în spațiul public
- necunoaștere - când pur și simplu se iau decizii din birou și nu se cunoaște exact situația din teren
- rea-voință - vizibilă în cazul unor excese ale unor activiști de mediu.
„Sunt unii cu pădurea, care vor să fie în trend, dar dacă îi duci în pădure nu mai știu de ei și nu știu ce să facă”, acuză acesta.
Obiective de siguranță națională
Amenajările hidro în cauză au fost desemnate ca proiecte de siguranță națională prin decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Dacă ar fi terminate, acestea ar fi permis o producție energetică mai mare în țara noastră, afectată de prețurile mari ale electricității și ar fi dus chiar la scăderi de preț.
Reamintim, un raport al Asociației Energia Inteligentă de zilele trecute arăta că România are al 21-lea cel mai mare preț al energiei din lume.
Energia din România este mai scumpă decât cea din Franța, Olanda, Grecia, Suedia, Ungaria, Coreea de Sud sau Singapore, conform datelor organizației.
Prețuri mai mici
Creșterea ofertei de electricitate ar fi scăzut prețurile, conform ministrului energiei Bogdan Ivan.
Acesta trecuse finalizarea investițiilor în cadrul planului său de a scădea prețul energiei, anunțat în septembrie.
„Suntem în situaţia în care proiecte care au peste 80% sau 90%, investiţii deja realizate şi începute acum 20, 30, 40 de ani, să fie blocate în continuare. Aici avem Paşcaniul, Răstoliţa, Surduc-Siriu, Bumbeşti-Livezeni, Corneţu-Avrig, Cerna-Motru-Tismana”, spunea el.
Amenajări cu roluri multiple
Mai mult, amenajările respective nu sunt doar energetice, ci și baraje pentru protecția la inundații sau amenajări pentru irigații.
Raportul insolvenței Hidroelectrica, din anul 2012, arată mai multe despre aceste proiecte.
Spre exemplu, „Acumularea Paşcani” din judeţul Iaşi a fost aprobată ca obiectiv de gospodarire a apelor cu funcţiuni complexe prin Decretul nr. 403/26.12.1985 la faza de „Studiu de fundamentare şi notă de comandă’’, după care s-a întocmit proiectul de execuţie care a fost aprobat prin Hotărâre a Consiliului de Miniștri din 1986.
Investiția, aflată pe Siret, urma să asigure irigarea a 46.000 de hectare în județele Iași și Neamț și să asigure apa industrială în Fălticeni și Târgu Frumos.
Hidrocentrala din același loc a fost aprobată în 1989, iar până în 2006 investițiile s-au făcut prin contribuțiile Hidroelectrica și a regiei Apele Române. Tot atunci însă Apele Române au transferat gratuit partea sa către compania de stat.
Numai din 2007 și până în 2012, Hidroelectrica a băgat 312 milioane de lei doar în acest obiectiv, conform raportului privind cauzele insolvenței.
La acel moment, investițiile în hidrocentralele blocate produseseră o pagubă de 926 de milioane de lei companiei de stat, după cum scria Jurnalul Național.
Hidrocentrala, gata 99%
În alte cazuri, situațiile sunt absurde: hidrocentrala Răstolița este deja gata în proporție de 99%.
Aceasta este aproape de a fi inaugurată, dar nu se poate din cauză că o serie de organizații non-guvernamentale au blocat lucrările în justiție.
Dacă lucrările ar fi stopate, doar la Răstolița statul român şi Hidroelectrica ar pierde 450 de milioane de euro din investiţii şi energia nerealizată în toţi aceşti ani, conform Antena 3.
Pentru finalizarea lucrărilor ar mai fi nevoie de 150 de milioane de lei, conform sursei citate.
12 miliarde de lei, băgate în lucrări
Cele șapte hidrocentrale ar fi putut să aducă anual aproximativ un milion de MWh, adică 1 TWh, ceea ce înseamnă 2% din totalul producţiei din România.
Fostul ministru al energiei Sebastian Burduja estima în luna martie că statul a pompat până acum 12 miliarde de lei, adică 2,4 miliarde de euro, în investițiile rămase blocate la 10 hidrocentrale.
Acesta cerea companiilor de stat implicate în procese să ceară daune maxime ONG-urilor care blochează investițiile.
Lupta organizațiilor de mediu cu energia curată
Atât Burduja, cât și Ivan, dau vina pe opoziția unor organizații de mediu pentru blocarea proiectelor.
Două ONG-uri de mediu, Declic și Bankwatch, au obținut în septembrie blocarea lucrărilor la Răstolița.
Anterior, au obținut și suspendarea acordului de mediu care a fost emis în octombrie 2024 și a Hotărârii de Guvern din aprilie 2025 prin care au fost aprobate defrișările necesare finalizării hidrocentralei, conform Europei Libere.
Proiectul hidrocentralei Răstolița, de 35, MW, afectează o porțiune din Parcul Național Călimani, un parc natural și trei situri Natura 2000, conform activiștilor de mediu.
„Păduri valoroase” de 0,6 hectare
Și actualul ministru al mediului Diana Buzoianu se opune terminării hidrocentralelor, aceasta afirmând recent că se distrug „păduri valoroase”, conform Digi24.
Hidroelectrica a răspuns activiștilor la acel moment că opoziția organizațiilor nonguvernamentale este nejustificată, iar „observațiile justificate au fost preluate în studiile revizuite”.
Din Parcul Național Călimani urmează să se defrișeze 0,6 hectare de pădure, adică 0,0025% din aria lui, astfel că proiectul va avea un „impact nesemnificativ”, conform companiei energetice.
Pescărelul albastru
Un alt proiect este cel al hidrocentralei de la Islaz, care ar închide salba de hidrocentrale de pe Olt.
Acesta a început în 2003 și ar urma să fie folosit la irigații și la protecția împotriva viiturilor.
Dar a rămas suspendat în urma descoperirii a două specii de păsări rare care își fac cuib în malurile Oltului: pescărușul (pescărelul) albastru și pasărea ogorului.
Șefii Hidroelectrica au criticat blocarea acestui obiectiv de 15 ani.
Procesomania și energia
Libertatea a documentat în luna aprilie câteva zeci de procese deschise de mai multe organizații de mediu împotriva investițiilor din sectorul energetic al României.
Acestea merg de la exploatarea gazelor din Marea Neagră, extragerea cărbunelui din Oltenia, construcția de hidrocentrale și instalarea de conducte magistrale în sistemul național de gaze.
Procesele sunt declanșate în principal de o mână de organizații: Greenpeace, Bankwatch și Declic.
Spre exemplu, Greenpeace a declanșat șase procese împotriva extracției gazelor din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră. Acesta ar trebui să intre în producție din 2027 și va aduce 40 de miliarde de euro, din care 20 la bugetul de stat.
De asemenea, Greenpeace și Bankwatch au dat în judecată Ministerul Energiei și Complexul Energetic Oltenia pentru a bloca termocentralele și carierele de lignit din zonă.
Conform documentelor Libertatea, Bankwatch a dat în judecată CE Oltenia în nouă cazuri, dar a pierdut definitiv în opt, iar un altul se rejudecă acum.
O altă organizație, Societatea Carpatină Ardeleană, blochează construcția celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, ce ar urma să fie realizat la Arad. Acesta susține că specii de păsări ar fi afectate.
MEGU 12.11.2025, 17:08
Aceste ONG-uri ar trebui anchetate de SRI daca nu au cumva "relatii" cu diverse organizatii de spionaj/sabotaj...Sustin tot soiul de ineptii . Iar statul roman nu ia masuri. De ce nu le interzice si le scoate in afara legii?
Chris2023 12.11.2025, 18:05
Sunt ajutati de judecatori care lucreaza impotriva statului roman si a intereselor populatiei cu toate ca primesc bani cu camionul,asta arata cat de putred este sistemul judiciar
marcello 13.11.2025, 08:05
Singura variantă viabilă este energia nucleară. Să distrugi munți întregi pentru câțiva megawați nu mi se pare ok. Poate ar trebui anchetați și cei care blochează de decenii dezvoltarea centralelor nucleare.
DanielQW 13.11.2025, 17:56
Cam exagerezi cu distrugerea muntilor intregi, nu crezi?
Vali14 13.11.2025, 08:30
Ar trebui sa fie obligati sa traiasca fara acces la curent electric si tehnologie !
gheorghe_2 14.11.2025, 20:25
Cred că securitatea energetică a patriei noastre depinde, într-adevăr, de o hidrocentrală de 8 sau 9 MW. Impresionantă imparțialitatea ziaristului autor al articolului de mai sus, care n-a catadicsit să întrebe pe nici una din organizațiile de mediu acuzate că blochează lucrările și pun în primejdie independența noastră energetică de ce o fac. Sau, dacă nu voia să discute cu trădătorii ăștia vânduți rușilor, putea să consulte ce au susținut în fața instanțelor. Nu, un jurnalist patriot din ziua de azi cere numai opinia autorităților statului, că știu ele mai bine. Asta chiar dacă ce spun respectivii competenți sunt, evident, niște aberații: adică, poate să creadă cineva că o hidrocentrală aproape terminată de comuniști, acum 36 de ani, n-ar mai avea nevoie de investiții masive acum, ci doar ar trebui continuate puțin lucrările și gata, îi dăm drumul? Cine crede asta, poate să-și cumpere un apartament ultracentral în Casa Radio.