DOCUMENT. Radiografia dezastrului de pe Aeroportul Otopeni: 1.600 de curse întârziate într-o lună, obiecte străine în spațiul de mișcare, echipamente depășite și personal insuficient
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un document al Ministerului Transporturilor arată lipsa unui personal suficient, existența unor echipamente vechi și inadecvate, dar și lipsa unei culturi organizaționale care să fie orientată către pasageri, atât în cazul Aeroportului Henri Coandă, cât și al firmelor care se ocupă de gestionarea bagajelor și pasagerilor. Toate aceste probleme au dus Otopeniul pe locul 129 din 132 în clasamentul realizat de Air Help, bazat pe datele oficiale de zbor și pe evaluările pasagerilor.
Cuprins:
Un control al Autorității Aeronautice Civile arată ”prezența constantă” a unor obiecte străine în spațiul de mișcare al aeroportului, lipsa planificării și peste 1.600 de zboruri întârziate într-o singură lună.
Documentul recomandă introducerea unor standarde, instruirea personalului și stabilirea unor criterii clare pentru dimensionarea acestuia.
10.000 de curse A avut în medie pe lună aeroportul Otopeni în anul 2018, ceea ce înseamnă că aproape 1 din 6 curse întârzie, conform raportului Autorității Aeronautice.
Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni nu are o infrastructură adecvată pentru traficul existent, iar un control arată ”lipsa unei culturi organizaționale orientată spre calitatea serviciilor” atât în cazul aeroportului, cât și al firmelor care se ocupă de bagaje, potrivit unui răspuns trimis de către Ministerul Transporturilor la o interpelare a senatorului Nicolae Marin.
Documentul, semnat de către ministrul Lucian Bode, prezintă rezultatele unui control efectuat de către Autoritatea Aeronautică Civilă în perioada 15 iulie – 31 august 2019.
Problemele aerogării sunt reflectate și în clasamentul realizat de Air Help, organizaţie care se ocupă de drepturile pasagerilor companiilor aeriene, unde aerogara bucureșteană se află pe locul 129 din 132 de aeroporturi, cu un scor de 6,03 din 10 (în lume sunt însă mult mai multe aeroporturi).
Ierarhia AirHelp este întocmită în funcție de punctualitatea zborurilor (60%) - verificată cu ajutorul datelor oficiale de zbor -, de calitatea serviciilor (20%) și de calitatea spațiilor de shopping și restaurante - în baza evaluărilor făcute de pasagerii aeroportului.
Obiecte străine în zona de mișcare a aeroportului
Pe lângă Aeroportul Otopeni, în documentul Autorității este arătat cu degetul și TAROM – care se ocupă de bagajele de pe propriile curse, cât și firmele Globe Ground, Menzies Aviation, Romanian Airport Services (RAS) și Up Lift, care prestează servicii pentru cursele aviatice ale celorlalte companii aeriene.
Inspectorii Autorității Aviatice Civile au reclamat ”prezența constantă a obiectelor străine pe suprafața de mișcare a aeroportului”, sesizate și în rapoartele anterioare.
Obiectele străine definesc orice lucru găsit într-un loc nepotrivit, acestea punând în pericol echipamentele sau personalul. Pot fi de la fragmente de pavaj și mâncare până la pietre, bagaje sau chiar animale, și pot fi găsite la porțile de îmbarcare, pe pistă, în zona taxiurilor sau zonele de încărcare a bagajelor.
Personal insuficient și echipamente uzate
Autoritatea Aeronautică Civilă a mai găsit:
- Personal insuficient pentru încărcarea și descărcarea bagajelor (în cazul firmelor RAS și Menzies)
- Echipamente cu grad avansat de uzură, neîntreținute și autobuze atipice (la companiile RAS, Menzies, Up Lift, Globe Ground)
- Spații de lucru în zona de procesare a bagajelor întreținute necorespunzător
- Lipsa planificării documentate (în cazul Menzies)
- Peste 1.600 de zboruri întârziate în luna iulie 2019
Se recomandă introducerea standardelor de calitate
Drept urmare, Autoritatea Aeronautică a făcut o serie de recomandări pentru firmele care se ocupă de bagaje și altele pentru aeroport.
Pentru companiile de handling se recomandă stabilirea unor criterii obiective de dimensionare cu personal a serviciilor operaționale, reinstruirea angajaților și monitorizarea activităților.
Aeroportului Henri Coandă i se cere stabilirea unor cerințe privind specificațiile tehnice ale echipamentelor de handling. Practic, Autoritatea vrea ca statul să ceară firmelor de bagaje folosirea de echipamente noi.
De asemenea, se mai cere ”introducerea de standarde de calitate pentru prestatorii de servicii de handling la sol”, termenul de implementare fiind data de 1 ianuarie 2020.
Lipsa de cărucioare pentru bagaje, semnalată chiar de Libertatea
Libertatea a prezentat în acest an lipsa cărucioarelor pentru bagaje, iar ulterior Aeroportul Henri Coandă a achiziționat în regim de urgență jumătate din necesar.
În primele 9 luni din acest an aeroportul Otopeni a fost utilizat de 11,2 milioane de pasageri, în creștere cu 6,8% față de cele 10,49 milioane din aceeași perioadă a anului 2018, potrivit statisticilor companiei.
În tot anul 2018, un număr de 13,8 milioane de pasageri au tranzitat Aeroportul Otopeni. Acesta are nevoie de un nou terminal, după ce și-a atins capacitatea tehnică maximă.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/12/raspuns-mt-raport-aacr-handling-1.pdf" title="Raspuns MT - raport AACR - Handling"]
