DOCUMENTE. Ministerul Finanțelor a recomandat licitație la Romexpo, senatorii vor cu dedicație către proiectul lui Iulian Dascălu!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea a intrat în posesia punctelor de vedere transmise de ministerele Justiției și Finanțelor după întoarcerea legii Romexpo în Parlament. În ambele documente se recomandă reducerea termenului-limită de 40 de ani pentru construcția proiectului, iar Finanțele, cu avizul lui Dan Vîlceanu, se pronunță pentru scoaterea la licitație a terenului. Senatorii nu au ținut cont de aceste recomandări și au menținut decizia transferului gratuit către un proiect al Camerei de Comerț cu o companie a omului de afaceri Iulian Dascălu și termenul de 40 de ani.
Cuprins:
- Senatorii păstrează transferul gratuit
- Miza de 3 miliarde de euro
- 40 de ani, termen „excesiv” pentru realizarea proiectelor
- Vîlceanu vrea 10-15 ani pentru construcția proiectului
- Ministerul Finanțelor vrea ca terenul să fie vândut
- Trebuie identificate exact terenurile transferate
- Ce se întâmplă dacă proiectul nu e realizat
- Despăgubiri în caz că nu se face proiectul
- Ajutor de stat
Legea prin care Camera de Comerț a României primește gratuit 46 de hectare de teren în nordul Capitalei, pentru a-și realiza un proiect cu Iulius Mall, a fost adoptată în data de 10 noiembrie de către Senat, cu voturile PNL, PSD și UDMR. Actul normativ a trecut cu 81 de voturi pentru, 38 contra și două abțineri și a ajuns acum în Camera Deputaților.
Proiectul a mai fost adoptat o dată, în toamna anului 2020, dar a fost retrimis în Parlament de către președintele Klaus Iohannis, care a cerut „garanții” cu privire la rezultatele urmărite. Proiectul a generat mari controverse în fosta coaliție: USR a cerut realizarea unei licitații pentru terenurile în cauză, afirmând că acestea valorează 500 de milioane de euro.
Senatorii păstrează transferul gratuit
Amendamentele adoptate la Senat nu modifică substanțial proiectul. Transferul se realizează în continuare gratuit. S-au luat totuși câteva măsuri de precauție.
Astfel, terenurile nu pot fi „vândute, donate, aduse ca aport la capitalul social al unei societăţi comerciale sau date în plată pentru stingerea unor obligaţii şi nu pot fi ipotecate timp de 49 de ani de la data dobândirii, iar destinaţia terenurilor nu poate fi schimbată în acelaşi termen, sub sancţiunea nulităţii absolute a actelor juridice de înstrăinare, de ipotecare sau de schimbare a destinaţiei terenurilor".
De asemenea, „Guvernul României, la iniţiativa Secretariatului General al Guvernului, verifică îndeplinirea condiţiilor legale şi adoptă hotărârea prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de proprietate asupra terenurilor".
Miza de 3 miliarde de euro
Camera de Comerț are deja dreptul de folosință asupra terenurilor pentru încă 32 de ani, până în anul 2053. Aceasta are și un proiect imobiliar gigantic, în valoare de 2,87 miliarde de euro, cu grupul imobiliar Iulius, patronat de omul de afaceri Iulian Dascălu.
Proiectul cuprinde renovarea pavilionului central de la Romexpo, dar și construirea unui complex gigantic, cu 14 clădiri și destinații diverse: birouri, locuințe, hoteluri, spații comerciale și muzee, plus 12.000 de locuri de parcare.
Un alt grup imobiliar, NEPI, proprietarul mai multor centre comerciale, este la rândul său interesat de teren și acuză că prin transferul gratuit se încalcă legislația europeană privind ajutorul de stat.
40 de ani, termen „excesiv” pentru realizarea proiectelor
Libertatea a obținut punctele de vedere trimise de către ministerele Justiției și Finanțelor cu privire la acest proiect. Instituțiile conduse de către Lucian Bode și, respectiv, Dan Vîlceanu aduc pe 14 pagini argumente pentru amendarea proiectului de lege.
Punctul de vedere al Justiției este datat 8 septembrie și semnat, în numele ministrului, de către secretarul de stat George Bogdan Ilea.
Documentul spune că statul poate dispune oricum de proprietatea sa privată, dar că „intenția de a gratifica este necesar să se suprapună peste satisfacerea prin intermediul transferului cu titlu gratuit a unui interes public de ordin general al societății”.
Astfel, transferul gratuit se poate face prin instituirea unor garanții. Una dintre acestea este interdicția înstrăinării timp de 49 de ani.
Însă are la dispoziție 40 de ani să realizeze proiectul, termen considerat „excesiv”.
Referitor la amendamentul asupra articolului III alineatul 1 observăm că termenul de 40 de ani are o natură pur formală și este excesiv de lung, prin raportare la o perioadă rezonabilă de derulare a unui proiect sau obiectiv național de dezvoltare urbană, ceea ce este de natură să genereze o aparentă protecție a proprietății statului.Ministerul Justiției:
Ministerul condus de Lucian Bode mai arată și că termenul de 40 de ani nu se corelează cu interdicția ca vreme de 49 de ani Camera de Comerț să nu înstrăineze terenul.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/11/ministerul-justitiei.pdf" title="Ministerul Justitiei"]
Vîlceanu vrea 10-15 ani pentru construcția proiectului
Ministerul Finanțelor este și mai tranșant: documentul semnat de Dan Vîlceanu și datat 20 septembrie propune ca proiectele să fie realizate în 10, maximum 15 ani.
Cu privire la termenul prevăzut (...) prin care se prevede un termen de maxim 40 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietate, de realizare a proiectelor de dezvoltare urbană durabilă pe terenurile respective, considerăm că acesta este un termen excesiv de mare pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare, similar procedurii de concesiune, în opinia noastră fiind dificil de urmărit implementarea acestora.Ministerul Finanțelor:
De asemenea, ministerul susține că trebuie definit ce înseamnă „proiecte de dezvoltare urbană durabilă menită să susțină mediul de afaceri” sau enumerarea categoriilor de investiții și activități, plus rezultatele economice preconizate, astfel încât activitatea să poată fi monitorizată de stat.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/11/ministerul-finantelor.pdf" title="Ministerul Finantelor"]
Ministerul Finanțelor vrea ca terenul să fie vândut
Mai mult, Ministerul Finanțelor susține că „transferul cu titlu oneros”, adică pe bani, ar fi rezolvat problemele legate de garanții.
Instituția citează din prevederile Codului Administrativ, care spune că bunurile din proprietea privată a statului pot fi date în administrare, concesionate sau închiriate.
Alături de acestea, Codul Administrativ stabilește și reguli de vânzare, respectiv licitația publică.
Având în vedere cele de mai sus, în opinia noastră, modalitatea de transmitere a bunurilor din proprietatea privată a statului în proprietatea altei entități cu titlu oneros, susținută de Ministerul Finanțelor, ar fi condus la evitarea tuturor aspectelor insuficient reglementate cu privire la garanțiile menționate și evitarea unor situații generatoare de prejudicii.Ministerul Finanțelor:
Trebuie identificate exact terenurile transferate
Ministerul Finanțelor subliniază și un pasaj din hotărârea Curții Constituționale (CCR) din acest an cu privire la lege.
CCR a decis că statul poate să dispună cum vrea de proprietatea sa, însă precizează într-un alineat că operațiunea de predare efectivă trebuie realizată „cu indicarea elementelor de identificare a bunurilor imobile care se transmit”.
Mai exact, trebuie indicate exact loturile de teren. Există însă probleme cu terenurile. În vară, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), care administrează 36 din cele 46 de hectare propuse pentru transfer, a arătat că pentru 21 de hectare se află în litigii, conform Profit.ro.
Potrivit proiectului, la 30 de zile de la adoptarea legii, Guvernul trebuie să adopte o hotărâre de transfer privind terenurile.
Ministerul Justiției spune că terenurile aflate în dispute juridice trebuie să fie trecute în proprietatea Camerei de Comerț la 30 de zile de la soluționarea definitivă a cererilor de revendicare, în caz contrar, Hotărârea de Guvern ar putea fi anulată parțial sau total.
Ce se întâmplă dacă proiectul nu e realizat
O altă problemă semnalată este ce se întâmplă cu terenurile dacă, în viitor, Camera de Comerț nu realizează proiectul de dezvoltare durabilă la care s-a angajat.
Ministerul Finanțelor arată că „în cazul nefinalizării proiectelor, la data ajungerii la termenul reglementat pentru finalizarea acestora, statul se va regăsi blocat în valorificarea judicioasă a terenurilor, fiind afectată valoarea comercială a acestora”.
Ministerul Justiției are o viziune apropiată. Camera de Comerț are o serie de interdicții: să nu vândă, să nu ipotecheze, să nu dea în plată terenurile, să nu le doneze și să nu le includă în capitalul social al vreunei firme.
Însă există o scăpare, potrivit Justiției: superficia, adică dobândirea terenului de sub o construcție de către proprietarul construcției.
Despăgubiri în caz că nu se face proiectul
Ministerul Finanțelor mai cere să se stabilească clar „regimul juridic al proiectelor investiționale nefinalizate sau finalizate parțial, precum și eventualele despăgubiri”.
De asemenea, acesta solicită și „stabilirea unor despăgubiri pentru terenurile care nu au fost incluse într-un proiect de dezvoltare urbană sau la care nu au fost respectate oricare dintre interdicțiile reglementate”.
Modul în care se iau terenurile înapoi este la rândul său contestat. Justiția consideră că sancțiunea „nulității” pentru cazul în care investiția nu se concretizează este problematică.
Mai exact, dacă nu vor fi îndeplinite obligațiile s-ar crea un paradox: „în cazul inexistenței acestei hotărâri, rezultatul ar fi că nu a existat niciun transfer și, implicit, nicio condiție pentru transfer, deci nu ar exista nici cauza pentru revenirea în proprietatea statului”.
Ajutor de stat
Atât Ministerul Justiției, cât și cel al Finanțelor mai arată că transferul gratuit de teren este o operațiune care se încadrează la ajutor de stat.
Finanțele chiar fac o enumerare a motivelor:
- constituie un avantaj economic pentru beneficiar
- este un transfer de resurse de la stat
- este o măsură selectivă
- denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție.
Alocarea unor resurse bugetare însemnate de către guvern pentru sprijinirea industriilor locale sau anumitor întreprinderi conferă acestora un avantaj concurențial asupra altor agenți economici și care astfel poate avea ca efect denaturarea concurenței pe piața internă.Ministerul Justiției:
Comisia Europeană investighează un posibil ajutor de stat, după plângerea fondului imobiliar NEPI.
Foto: Shutterstock
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
