Donald Trump revine asupra declarației că nu va proteja statele membre NATO de un atac al Rusiei: „Eu am întărit NATO”

Trump a insistat că el a făcut NATO „puternică” în timpul administrației sale prin faptul că a presat statele membre să plătească mai mult pentru a îndeplini obiectivele de cheltuieli ale alianței pentru apărare. El a cerut alianței să „egalizeze” cheltuielile.

„Când le-am spus celor 20 de ţări care nu-şi achitau corect contribuţia că trebuie să o plătească şi că dacă nu fac acest lucru nu vor beneficia de protecţia armatei SUA, au început să vină banii”, a afirmat Trump. „Eu am întărit NATO”, a mai transmis fostul președinte al SUA, insistând că acest lucru este recunoscut și de stânga radicală, și de republicanii care sunt împotriva sa.

Potrivit datelor publicate de NATO în iulie 2023, doar 11 din cele 31 de state membre îndeplinesc angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărate, inclusiv România.

„După atâţia ani în care SUA au plătit nota, a fost încântător. Dar acum, că nu mai sunt eu să le spun să plătească, iar au ajuns ca înainte”, a conchis el.

De unde a pornit controversa

Declarațiile vin ca urmare a controversei create sâmbătă când candidatul republican a declarat că nu va veni, dacă este ales președinte, în sprijinul statelor alianței atacate dacă acestea nu îndeplinesc angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare, ba chiar „va încuraja Rusia să facă ce naiba vrea”.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În discursul susținut sâmbătă la un miting electoral, Donald Trump a povestit și un moment de la o reuniune NATO, despre care nu a precizat unde și când a avut loc, când „unul dintre președinții unei țări mari” l-a întrebat dacă SUA ar mai apăra națiunea sa dacă ar fi invadată de Rusia, chiar dacă „nu plătesc”.

„I-am spus: «Toată lumea va plăti». El a răspuns: „«Ei bine, dacă nu plătim, tot ne veți proteja?». «Absolut nu». Nu-i venea să creadă”, a relatat Donald Trump. „Nu, nu te-aș proteja”, și-a amintit Trump că i-a spus președintelui nemenționat. „De fapt, aș încuraja Rusia să facă orice naiba își dorește. Trebuie să plătești. Trebuie să-ți plătești facturile”, i-a mai transmis Trump liderului cu care dialoga.

Fostul președinte a amenințat în mod repetat că se va retrage din alianță în timpul președinției sale, iar John Bolton, care i-a fost consilier pentru securitate națională, a avertizat că Trump ar putea încerca să-și pună în practică amenințarea dacă este ales pentru un al doilea mandat.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a replicat duminică că remarcile lui Trump pun în pericol siguranța trupelor americane și a aliaților acestora.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Orice sugestie că aliații nu se vor apăra între ei subminează întreaga noastră securitate, inclusiv pe cea a SUA, și îi expune pe soldații americani și europeni la un risc crescut”, a transmis secretarul general al NATO.

Reacții de condamnare multiple au venit și din partea statelor europene membre NATO, dar și din Statele Unite.

Președintele Biden a calificat afirmații lui Trump drept „îngrozitoare și periculoase”, în timp ce fostul ambasador al SUA la ONU. Nikki Haley – principalul contracandidat al lui Trump în alegerile interne din Partidul Republican – a avertizat că fostul președinte nu ar trebui „să ia partea unui ucigaș”, referindu-se la președintele rus Vladimir Putin.

Unde greșește Trump

Trump a descris incorect modul în care funcționează finanțarea NATO. NATO are o țintă ca fiecare țară membră să cheltuiască cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare, iar majoritatea țărilor nu ating acest obiectiv. Dar cifra este un ghid și nu un contract obligatoriu și nici nu creează „facturi”. Țările membre nu au eșuat în a-și plăti partea lor din bugetul comun al NATO pentru a conduce organizația.

Principala eroare de înțelegere a lui Trump provine din faptul că nu există un buget centralizat al NATO în care țările să plătească. Dimpotrivă, fiecare țară plătește pentru propria apărare, cu un angajament la nivelul întregii alianțe, și nu o obligație prin tratatul de aderare, de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare.

Urmărește-ne pe Google News