Nicușor Dan spune că nu acceptă ca AUR să intre cu miniștri în viitorul Guvern: „Ar afecta relația cu partenerii noștri”. Cum a răspuns la întrebarea despre PSD
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri seară, 30 septembrie, la Praga, că nu este de acord ca viitorul Guvern, care se va forma după ce va desemna al patrulea premier, să conțină miniștri din partidul lui George Simion.
Cuprins:
Nicușor Dan: „AUR nu îndeplinește condițiile ca să fie la guvernare”
Șeful statului a explicat într-o scurtă conferință de presă de ce nu vrea miniștri AUR: „Nu din vreo lipsă de respect față de simpatizanții AUR, ci pentru că am un mandat pe care cetățenii mi l-au dat acum un an și patru luni. Și mandatul ăsta spune: păstrarea direcției pro-occidentale și o traiectorie financiară fără turbulențe pentru o stabilizare financiară a României. Și, din păcate, cum am văzut în multe manifestări, AUR nu îndeplinește aceste condiții”.
„Adică o prezență a AUR la guvernare ar afecta relația cu partenerii noștri și pe partea de securitate, și pe partea de Uniunea Europeană, și România nu își permite asta în momentul ăsta. Și ăsta e mandatul pe care cetățenii mi l-au dat acum un an și patru luni”, a adăugat el.
Cu privire la numele viitorului premier și întrebat concret dacă va da mandat PSD-ului să facă Guvern, Nicușor Dan a răspuns că are în vedere mai multe variante, dar deocamdată nu poate spune mai multe: „Evident că după aceste aproape 5 luni de tatonări, discuții, evident că am multe nume în cap. Și nu numai eu. Toată lumea a circulat scenarii, voturi, cred că suntem toți experți. Numai că nu ar fi constituțional să mă pronunț înainte să am o nouă consultare cu partidele politice”.
De ce nu vrea Nicușor Dan alegeri anticipate
El a mai precizat că este posibil ca până pe 5 octombrie, când se va consulta oficial cu partidele la Cotroceni și va desemna un nou prim-ministru, să mai aibă și discuții informale. „Singurul lucru cert este că luni după amiază voi nominaliza pe cineva”, a punctat Nicușor Dan, aflat în capitala Cehiei.
Referitor la alegerile anticipate, președintele a spus: „Alegerile anticipate, teoretic, sună foarte bine. Adică partidele nu se înțeleg, ne întoarcem la popor, poporul decide. Numai că în practică noi suntem așa: nu avem o rectificare, da? Un guvern interimar nu poate să facă rectificare. Alegeri anticipate înseamnă 5 luni în care noi nu putem face rectificare. Înseamnă că nu mai dăm bani la ambulanțe, nu mai dăm bani la sistemul sanitar. Ăsta e primul lucru”.
„Al doilea rând: noi suntem o țară care trăiește pe datorie de mult timp și trăind pe datorie nu poate să se joace cu fluxurile financiare care îi mențin activitatea curentă. Și mesajul pe care l-am primit de la investitorii care împrumută România și care îi asigură funcționarea curentă a fost: fără alegeri anticipate! Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări ca să vedem ce iese dintr-o alegere”, a conchis Nicușor Dan.
Reamintim că, în urmă cu câteva ore, guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a primit votul de învestitură în Parlament. Au fost 197 voturi exprimate, dintre care 182 pentru și 15 împotrivă, sub pragul de 233 de voturi necesar.
În acest context, Nicușor Dan a anunțat deja că va desemna al patrulea premier pe 5 octombrie, după noi consultări cu partidele.
Trei tentative eșuate ale lui Nicușor Dan de formare a Guvernului: Tomac, Veștea, Mureșan. Cronologia celor patru luni după demiterea premierului Bolojan
România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.
Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.
Foarte important, coaliția PSD-PNL, care s-a format în noiembrie 2021 cu girul fostului președinte Klaus Iohannis, s-a rupt în aprilie 2026, după 5 ani.
Cronologia evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai
- 5 mai - Seara, președintele Nicușor Dan a declarat: „Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”.
- 18 mai - Au început consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru desemnarea unui premier care să formeze un Guvern.
- 4 iunie - Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac premier.
- 14 iunie - Nicușor Dan a anunțat că Tomac și-a depus mandatul și a propus a doua variantă de premier, pe Adrian Veștea. Tabăra din Partidul Național Liberal apropiată de președintele partidului, Ilie Bolojan, l-a acuzat imediat pe șeful statului că vrea să rupă PNL, după ce l-a nominalizat pe prim-vicepreședintele Veștea fără să anunțe conducerea liberalilor și fără acceptul lor. „Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”, a spus atunci Bolojan.
- 21 iunie - PNL decide la Congresul extraordinar că participarea membrilor partidului într-un Guvern cu PSD va genera excluderea lor. S-a cerut demisia din PNL a lui Adrian Veştea, Lucian Bode, Rareş Bogdan, Hubert Thuma şi a Alinei Gorghiu, considerați „puciști”.
- 22 iunie - Adrian Veștea a mers în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a picat la vot cu 189 de voturi favorabile, în condițiile în care avea nevoie de 233.
- 23 iunie - Nicușor Dan a început consultările oficiale cu partidele pentru a găsi un premier acceptat de toți. După câteva zile, PSD a venit cu varianta Sorin Grindeanu, președintele partidului, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, cu toate că Bolojan afirmase inițial că PNL este dispus să voteze un guvern minoritar PSD.
- 25 iunie - Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă Bolojan l-a mințit referitor la susținerea Guvernului Tomac. Iar președintele nu a negat, răspunzând diplomatic: „Nu o să vă răspund la această întrebare, dar o să vă spun că în momentul în care I-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel nu aș fi făcut-o”.
- 26 iunie - șeful statului a chemat din nou partidele la discuții, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat. În acest context, Nicușor Dan l-a acuzat indirect pe Bolojan de minciună după ce acesta a spus că PNL va sustine inclusiv un Guvern minoritar PSD, lucru nedovedit în negocierile de la Cotroceni: „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”.
- 20 august - Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a declarat că Alexandru Nazare nu este membru PNL, dar dacă dorește să devină premier în viitorul Guvern, numele său fiind tot mai vehiculat, trebuie să vină în partid, să spună acest lucru și să primească votul, ca să nu se repete situația lui Adrian Veștea, pentru că Nazare este ministru asumat de PNL.
- 25 august - Ilie Bolojan nu a mai insistat cu varianta Siegfried Mureșan premier. „În funcție de discuțiile cu colegii, vom face o propunere”, a spus președintele PNL.
- 28 august - Nicușor Dan a promulgat Legea ANI prin care Dominic Fritz își pierde mandatul de primar în Timișoara. „Dacă nu riscam pierderea banilor din PNRR, retrimiteam proiectul în Parlament”, a explicat șeful statului. Fritz rămâne însă președinte USR.
- 31 august - Kelemen Hunor i-a reproşat lui Siegfried Mureşan, propus premier de PNL-USR-UDMR, că „a dispărut” din spațiul public. „Am discutat și cu Bolojan”, a afirmat președintele UDMR.
- 17 septembrie - Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat după consultările cu partidele politice că îl propune pentru funcţia de premier pe Siegfried Mureşan și că acesta i-a cerut un timp de gândire. „Suntem la mai mult de patru luni după ce guvernul a fost demis prin moţiune de cenzură şi în interiorul acestui interval am avut sute de ore de discuţii şi împreună, şi separat cu partidele politice pentru a găsi o soluţie de ieşire din această criză. O să spun direct, am văzut la partide multă preocupare electorală şi mult mai puţină preocupare pentru interesul naţional. Ba chiar un şef de partid mi-a spus în privat: Asta cu România e problema ta, cu partidul e problema mea. Şi nu e în regulă”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă. La scurt timp, Mureşan a anunţat pe Facebook că acceptă propunerea
- 21 septembrie - decretul de numire a fost publicat în Monitorul Oficial, iar Siegfried Mureșan avea la dispoziție 10 zile să formeze un guvern cu care să vină în fața Parlamentului ca să ceară votul de învestitură.
- 30 septembrie - Guvernul Mureșan a picat la votul din Parlament. A primit 182 de voturi, dar erau necesare 233.
Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
