Dronele americane Switchblade, considerate ani la rând un vârf de tehnologie în Irak și Afganistan, s-au dovedit mult sub așteptări pe frontul din Ucraina. Echipamentele, descrise drept rapide, inteligente și precise, nu au reușit să facă față bruiajului intens și condițiilor dure ale războiului modern, potrivit The Economist și Defense News.
Cuprins:
Dornele Switchblade-300 au ajuns în Ucraina în 2022, însă rezultatele testelor au dezamăgit rapid.
„Când le-am testat, au avut probleme în condiții de bruiaj”, spune Valery Borovyk, dezvoltator de drone militare. Potrivit acestuia, dronele erau prea scumpe și provocau daune minime.
Un episod ilustrativ arată cât de limitate erau în practică: „Atunci când una a lovit geamul din spate al unui microbuz, geamurile din față nici măcar nu s-au spart.”
Companiile occidentale au încercat apoi să-și demonstreze tehnologia în Ucraina, considerată cel mai avansat „poligon” de testare din lume. Rezultatele au fost însă în mare parte slabe.
În timp ce sistemele occidentale au avut dificultăți, producătorii ucraineni au dezvoltat rapid echipamente mai ieftine, mai agile și mai adaptate frontului.
„Ucraina depășește acum aproape orice țară din lume”, afirmă Borovyk, estimând că doar 20-30% din tehnologia de pe câmpul de luptă este occidentală.
Dronele realizate de Borovyk au fost legate de cele folosite în Operațiunea Spiderweb, un raid ucrainean care a distrus bombardiere strategice în adâncul Rusiei.
Asta pentru că producătorii locali de drone:
Un exemplu este drona Blyskavka („Fulger”), o platformă cu aripă fixă proiectată invers pornind de la modelul rusesc Molniya. Costă doar 800 de dolari, transportă 8 kg de explozibili și are o rază de aproximativ 40 km.
Eduard Lysenko, ofițer în cadrul programului Brave-1, descrie perfect diferența de abordare: „Un BMW este mai rapid și mai confortabil, dar nu te ajută cu adevărat dacă sarcina ta este să oferi tuturor mașini.”
Cu alte cuvinte, pe front e nevoie de drone robuste, ieftine, ușor de înlocuit, nu de sisteme ultraperformante, proiectate pentru conflicte limitate.
Unele companii occidentale au înțeles lecția și s-au adaptat.
Dronele de recunoaștere Vector (Germania) și FlyEye (Polonia) sunt printre puținele sisteme de succes, datorită:
Însă multe companii occidentale continuă să trimită tehnologii insuficient testate în medii de bruiaj.
Un exemplu negativ menționat este cel al companiei americane Skydio, ale cărei drone s-au dovedit prea vulnerabile pentru front.
Unitatea specializată „Typhoon”, parte a Gărzii Naționale, lucrează direct la adaptarea dronelor pentru războiul electronic intens.
„Există o lipsă de piloți, dar și mai mult, o lipsă de persoane motivate”, spune un membru al unității, Alex.
El subliniază că un pilot nu trebuie să fie și inginer: să repare ce cade, să modifice drona pe loc și să înțeleagă schimbările de pe câmpul de luptă.
Operatorii ucraineni au observat că Rusia folosește din ce în ce mai mult drone cu aripă fixă care transportă FPV-uri (drone controlate prin vizualizare directă din perspectiva camerei) pe distanțe de 30-50 km, depășind bruiajul prin sisteme de relai, dispozitive intermediare care preiau și retransmit semnalul radio între dronă și operator.
Rușii au îmbunătățit și dronele cu fibră optică, ajungând la raze de 25-30 km.
Performanța variază, dar un pilot excelent de FPV poate atinge 70-80% rată de succes, 40-50% pentru cei cu experiență medie și chiar 20% pentru începători.
Pentru dronele cu fibră optică, ratele sunt, în general, între 40 și 50%, dar sunt mult mai sensibile la:
Războiul din Ucraina a accelerat evoluția tehnologică, iar companiile care nu se adaptează rapid riscă să dispară.
„Nimeni din lumea asta nu înțelege ce amenințări vor exista mâine - nici un analist, nici un general”, spune Borovyk.
Mesajul lui Borovyk pentru industria occidentală este direct: „Dacă nu sunteți profund implicați în războiul din Ucraina astăzi, sunteți pe drumul spre faliment mâine.”