Europa, campioană la deșeuri electronice: 5 miliarde de telefoane, aruncate la gunoi anul acesta. Cum stăm cu reciclarea

Forumul WEEE (Waste Electrical and Electronic Equipment Forum – Forumul privind deșeurile din echipamente electrice și electronice), o organizație internațională non-profit, estimează că peste 5 miliarde de telefoane mobile vor fi aruncate la gunoi numai în acest an.

Potrivit WEEE, gospodăriile din UE dețin în medie 74 de produse electronice, din care 17 zac nefolosite în sertarele și dulapurile noastre. Cele mai multe dintre acestea sunt electronice de consum de mici dimensiuni, cum ar fi căștile, cablurile, hard disk-urile externe și smartphone-urile.

„Oamenii au tendința de a nu realiza că toate aceste obiecte aparent nesemnificative au o mare valoare, iar împreună, la nivel global, reprezintă volume uriașe”, a afirmat directorul general al WEEE, Pascal Leroy, într-o declarație emisă cu ocazia Zilei Internaționale a Deșeurilor Electronice (14 octombrie).

Aceste dispozitive sunt, de asemenea, cele mai susceptibile de a fi aruncate la gunoi sau incinerate, în loc să fie reciclate corespunzător.

Europenii sunt cei mai mari producători de deșeuri electronice

Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU), o agenție a Națiunilor Unite, monitorizează îndeaproape deșeurile electronice. În cel mai recent raport al său privind deșeurile electronice la nivel mondial, aceasta a estimat că, în Europa, o singură persoană a generat peste 16 kilograme de deșeuri electronice în 2019 – cea mai mare rată de generare de deșeuri electronice pe cap de locuitor din lume.

Oceania s-a clasat pe locul al doilea cu 16,1 kg de deșeuri electronice pe cap de locuitor, urmată de Americi, cu 13,3 kg pe cap de locuitor, în timp ce Asia și Africa au generat 5,6, respectiv, 2,5 kg pe cap de locuitor.

Europa are, însă, și cea mai mare rată de colectare și reciclare a deșeurilor electronice din lume, de 42,5%. Asia se află pe locul al doilea, cu 11,7%, America și Oceania au ponderi apropiate, de 9,4%, respectiv, 8,8%, iar Africa are cea mai mică rată de colectare și reciclar: 0,9%.

Totuși, datele compilate de UE arată că majoritatea statelor membre nu reușesc să atingă obiectivul de colectare de 65%.

Există, de asemenea, diferențe majore de performanță în ceea ce privește reciclarea între țările europene. Croația se află pe primul loc, cu o rată de reciclare a deșeurilor electronice de peste 83%. Vânzătorii de electronice din țară sunt obligați să preia deșeurile electronice aduse de clienți.

Normele din Croația prevăd că, în cazul în care un magazin de vânzare cu amănuntul are mai mult de 400 de metri pătrați dedicați echipamentelor electrice și electronice, acesta trebuie să asigure colectarea deșeurilor electronice mici (până la 25 de centimetri) în mod gratuit și fără obligația de a cumpăra echipamente noi.

De asemenea, oricine poate solicita eliminarea gratuită a tuturor tipurilor de deșeuri electronice oriunde în țară.

Spre coada clasamentului, Malta are una dintre cele mai slabe rate din UE, doar 20,8% din deșeurile electronice fiind reciclate. România, cu o rată de doar 25%. și Islanda, cu 24,7%, se află și ele în aceeași zonă.

Un raport recent al ONU a pus această situație în principal pe seama absenței unei infrastructuri moderne de colectare a deșeurilor electronice, a lipsei concurenței din partea colectorilor de deșeuri metalice și a lipsei de control din partea autorităților.

Un coșmar pentru mediu

Deșeurile electronice care nu sunt reciclate ajung să fie depozitate în casele noastre sau aruncate la gunoi, pentru a fi apoi îngropate sau incinerate.

Acestea conțin adesea substanțe toxice și reprezintă o problemă atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea publică.

The world produces 50 million tonnes of electronic and electrical waste (e-waste) every year. But people’s demand for new technology never tires.

How much more can our planet take of machines that are made to break? #BeatPollution

Filmed with the support of @TheWEEECentre pic.twitter.com/zcMsRhsMF5

— UN Environment Programme (@UNEP) October 18, 2022

Cu toate acestea, sunt încă pline de resurse valoroase, cum ar fi metalele rare, cuprul și cobaltul, iar militanții spun că ar trebui să se facă mult mai mult pentru reutilizarea acestora.

„Dreptul la reparație”: Cum să abordăm problema deșeurilor electronice

Una dintre opțiunile de reducere a deșeurilor electronice o reprezintă repararea aparatelor electronice stricate.

Începând din martie 2021, UE impune producătorilor de mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, frigidere și televizoare să pună piesele la dispoziția reparatorilor profesioniști timp de 10 ani.

Oficialii europeni lucrează acum pentru a extinde acest „drept la reparație” și la smartphone-uri, laptopuri și alte dispozitive mici.

O rezoluție a Parlamentului European adoptată în luna aprilie a acestui an solicită ca produsele să fie proiectate „astfel încât să reziste mai mult, să poată fi reparate în condiții de siguranță și ca piesele lor să fie ușor de accesat și de îndepărtat”.

Franța a introdus, de asemenea, un rating obligatoriu privind cât de „reparabile” sunt dispozitivele – de la 0 la 10 – pentru o serie de aparate electronice, astfel încât consumatorii să fie informați despre ușurința cu care pot găsi piese de schimb și le pot repara, în cazul în care acestea se strică.

Indicele se aplică deja smartphone-urilor, laptopurilor, televizoarelor, mașinilor de tuns iarba și mașinilor de spălat, urmând ca în curând să se extindă la mașinile de spălat vase, aspiratoare și aparate de curățat cu înaltă presiune.

La începutul acestui an, într-o lovitură majoră pentru Apple, UE a decis ca, până în 2024, să fie utilizat un singur port de încărcare – USB Type C – pentru telefoane mobile, tablete și aparate foto. Această măsură ar trebui să ajute în sfârșit mulți consumatori să „descâlcească” nodul frustrant de cabluri care s-a format în sertarele lor.

Foto: Profimedia Images

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE