Există produse bio în magazinele din România? Există, ne asigură dr. Mencinicopschi. Dar trebuie să ştim să le identificăm. Cum facem asta? Privind atent eticheta. Pe ea trebuie să apară sigla UE, care certifică faptul că alimentul e bio (sau eco, sau organic - termenii sunt sinonimi).
Sigla comunitară e reprezentată printr-un pătrat sau un dreptunghi verde, în interiorul căruia e desenată o frunzuliţă din steluţele UE. Sub această siglă trebuie să fie menţionată instituţia care confirmă că alimentul e bio.
Organismele responsabile pentru certificarea bio funcţionează cu girul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi asigură atât inspecţia calităţii alimentelor, cât şi verificarea solului pe care cresc produsele (în cazul fructelor şi legumelor). Asta pentru că o producţie bio nu se obţine de pe o zi pe alta; terenul trebuie lăsat să revină la condiţia sa naturală, cu zero reziduuri de pesticide şi alte substanţe.
Unele conţin E-uri periculoase
Bio înseamnă fără chimicale dăunătoare sănătăţii: îngrăşăminte şi conservanţi de sinteză, pesticide, hormoni de creştere, antibiotice. Totuşi, în ultima vreme, e permis ca alimentele bio să conţină până la 48 de E-uri, conform dr. Gheorghe Mencinicopschi. Iar unele dintre acestea sunt periculoase.
“Legea nu obligă producătorul să precizeze care sunt E-uri naturale şi care de sinteză. De exemplu, dacă e menţionată pe etichetă vitamina E, nu ştii dacă e naturală sau nu”, a completat dr. Mencinicopschi.
Iată doar câteva din cele mai periculoase Euri din industria alimentară:
Faptul că mâncăm bio nu ne garantează că ne vom păstra silueta, fiindcă alimentele organice procesate pot fi la fel de nocive ca şi cele convenţionale. Zahărul alb rafinat, făina albă bio, biscuiţii, chipsurile sau bomboanele preparate cu aceste ingrediente nu au o valoare nutritivă mai mare decât zahărul, făina şi biscuiţii care nu sunt bio.