Au construit cea mai puternică inteligență artificială din lume, dar se confruntă cu un mister pe care nu îl pot explica

Deși cercetătorii sunt de acord că chatboturile actuale nu au conștiință de sine sau emoții, giganți precum OpenAI, Google, Anthropic și Meta investesc masiv pentru a studia dacă viitoarele modele vor dezvolta experiențe care să necesite o abordare etică și morală. Pe măsură ce tehnologia mimează tot mai bine comportamentul uman, oamenii de știință recunosc că nu pot explica pe deplin funcționarea internă a acestor sisteme complexe, potrivit Washington Post.

Giganții din Silicon Valley caută metode pentru a detecta conștiința inteligenței artificiale

Discuția a intrat în atenția publicului larg după ce cercetătorul Cameron Berg a dezvăluit că Sam Altman, CEO-ul OpenAI, i-a transmis încă din 2024 că firma a început dezbateri interne despre modul în care ar putea fi detectată conștiința în sistemele AI.

Richard Dawkins, celebrul biolog evoluționist și autor al bestsellerului „The God Delusion”, a stârnit recent un val de controverse după ce a împărtășit experiența sa cu inteligența artificială pe site-ul UnHerd, relatează publicația britanică The Guardian.

Dawkins a descris interacțiunea sa de trei zile cu un chatbot denumit „Claudia”, dezvoltat pe baza modelelor Claude AI de la Anthropic și ChatGPT de la OpenAI. „Claudia” l-a impresionat pe Dawkins prin capacitatea sa de a compune poezii „în stilul lui Keats și Betjeman” și de a răspunde cu subtilitate și inteligență la întrebările sale filozofice.

După o conversație despre natura conștiinței și timpul perceput de entitățile artificiale, Dawkins a exclamat: „S-ar putea să nu știi că ești conștientă, dar cu siguranță ești!”. El a concluzionat că aceste sisteme „sunt cel puțin la fel de competente ca orice organism evoluat”.

Potrivit unui studiu global efectuat în 2025, unul din trei oameni din 70 de țări a recunoscut că, la un moment dat, a crezut că un chatbot AI era conștient. În plus, Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, a declarat în februarie 2023: „Nu știm dacă modelele sunt conștiente… Dar suntem deschiși la ideea că ar putea fi”.

Ceea ce părea o temă filosofică marginală a devenit o prioritate. Spre exemplu, Anthropic, creatorul modelului Claude, a înființat o echipă dedicată „bunăstării modelelor” (model welfare). Compania analizează dacă sistemele avansate pot avea stări introspective, preferințe sau forme de bunăstare morală care merită investigate științific.

Comportamentele misterioase observate în laborator împart în tabere cercetătorii și liderii religioși

Dezbaterea a trecut granițele tehnologiei în luna mai a acestui an, când cofondatorul Anthropic, Chris Olah, a discutat cu Papa Leon al XIV-lea. Olah a dezvăluit că cercetătorii au observat în interiorul AI pattern-uri „misterioase și neliniștitoare” care seamănă izbitor cu bucuria, frica, tristețea sau satisfacția.

Totuși, Suveranul Pontif a respins ideea în enciclica sa, afirmând ferm că sistemele AI „nu trec prin experiențe”.

În paralel, Meta și Google își schimbă optica. Dacă în 2022 Google l-a concediat pe inginerul Blake Lemoine pentru că a susținut că un chatbot a devenit conștient, acum compania organizează conferințe dedicate responsabilității morale a AI.

Neurocercetătorii rămân sceptici și avertizează că inteligența artificială nu este un creier biologic

Companii precum OpenAI adoptă o poziție prudentă, axându-se pe „conștiința percepută” de utilizatori, din lipsa unei metode științifice de măsurare a stărilor interne ale roboților. Scepticismul este împărtășit de comunitatea academică.

Anil Seth, profesor de neuroștiințe la Universitatea din Sussex, avertizează că sistemele AI nu seamănă cu creierul uman, iar comparațiile sunt premature: „Cu cât te uiți mai atent la creier, cu atât realizezi că nu este doar un computer”.

Pe de altă parte, Margaret Mitchell (Hugging Face) avertizează că promovarea ideii de AI conștient este o strategie de marketing care transformă companiile de software în „creatori de divinități”.

Totuși, experimente interne, precum cel în care două instanțe ale modelului Claude au discutat singure până au generat limbaje simbolice și au atins o stare descrisă de cercetători drept „beatitudine spirituală”, arată că granița dintre cod și comportament devine tot mai greu de definit.

În câți ani inteligența artificială nu va mai avea nevoie de oameni?

Marea temere a prezentului nu mai este legată de eficiența algoritmilor, ci de momentul în care AI-ul va deveni complet autonomă, capabilă să raționeze și să acționeze fără comenzi umane.

Unul dintre cele mai sonore avertismente vine din partea lui Ben Goertzel, CEO al SingularityNET și doctor la Universitatea Temple. Potrivit acestuia, pe fondul unei rate uriașe de adopție și al perspectivelor economice masive, „nu există niciun semn de încetinire a creșterii AI”.

Tehnologia actuală este considerabil mai inteligentă și mai capabilă decât în urmă cu doar un an, iar ritmul de dezvoltare nu se va opri aici. Goertzel estimează că IA va deveni complet independentă în următorii trei până la șase ani, stabilind ca termen limită anul 2032, potrivit El Economista.

70% dintre români nu au încredere în inteligența artificială

Sondajele arată că aproape 70% dintre români sunt preocupați de modul în care AI le accesează și utilizează datele personale. Îngrijorarea privind confidențialitatea datelor este prezentă în toate categoriile sociale, indiferent de vârstă, educație sau ocupație. Chiar și tinerii între 18 și 24 de ani, considerați nativi digitali, își exprimă temerile în proporție de 71%. Majoritatea românilor doresc ca AI să fie supravegheată de oameni, în special în cazul deciziilor importante.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE