Experții europeni în securitate: „Încetarea focului în Ucraina sub condițiile Rusiei, un risc cu impact ridicat pentru UE”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un raport publicat recent de Institutul Universitar European (EUI) și Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate (EUISS), prezintă situația actuală a riscurilor legate de războaie pentru Uniunea Europeană. Intitulat „Riscuri globale pentru UE”, studiul reprezintă primul efort paneuropean de evaluare a percepțiilor experților cu privire la amenințările la adresa unității, securității și prosperității blocului comunitar.
Cuprins:
Riscurile cu impact: izolaționismul Statelor Unite și escaladarea tacticilor de război hibrid
Printre cele mai presante preocupări identificate de aproape 400 de respondenți se numără spectrul unei încetări a focului în Ucraina dictată de Rusia. Riscurile cu impact ridicat includ izolaționismul Statelor Unite, escaladarea tacticilor de război hibrid și lipsa unei păci durabile în Orientul Mijlociu.
Sondajul, realizat în 2024-25, a cerut specialiștilor în politica europeană să evalueze 30 de riscuri predefinite în funcție de probabilitatea și impactul lor potențial. Șapte dintre aceste riscuri sunt direct legate de Rusia, subliniind volatilitatea continuă emanată de ambițiile geopolitice ale Moscovei. Experții atrag atenția asupra pericolului unei noi acțiuni militare rusești în statele vecine, care nu fac parte din NATO, și asupra schimbărilor de guvern pro-rus în Georgia și, posibil, în Republica Moldova.
Concluziile studiului subliniază, de asemenea, preocupările tot mai mari cu privire la dependența Europei de garanțiile de securitate ale SUA. În contextul în care retorica președintelui Donald Trump semnalează o posibilă retragere din angajamentele transatlantice în materie de apărare, experții consideră retragerea garanțiilor de securitate ale SUA drept un risc cu impact ridicat pentru UE.
Securitatea cibernetică reprezintă un alt domeniu de vulnerabilitate, un pericol aproape iminent pentru UE. Instabilitatea din Orientul Mijlociu continuă să fie și ea o amenințare majoră. Violențele dintre Israel și Hamas, la care se adaugă posibilitatea unei confruntări mai ample care să implice Iranul, reprezintă amenințări cu impact ridicat.
Migrația ilegală din Orientul Mijlociu și Africa de Nord reprezintă o altă sursă de amenințare pentru UE, deoarece ar putea fi exploatată pentru a încuraja o fragmentare mai profundă în interiorul UE.
Video: Avion ucrainean model "Su-27" în timp ce bombardează pozițiile rusești
Sursa: Ministerul Apărării ucrainean
Deși unele riscuri, cum ar fi un conflict NATO-Rusia sau un atac nuclear rusesc, sunt considerate puțin probabile, potențialul lor catastrofal le menține pe radar, deoarece aceste scenarii subliniază volatilitatea persistentă a mediului de securitate al Europei.
„Presiunea asupra Ucrainei pentru a accepta un compromis grăbit cu Rusia nu este doar un pas greșit strategic, este un risc existențial pentru securitatea Uniunii Europene”, a declarat Veronica Anghel, autor al studiului și cercetător la Institutul Universitar European.
Moduri prin care UE poate începe să abordeze riscurile globale pentru 2025
Veronica Anghel, profesor asistent la Centrul Robert Schuman, explică, pentru Libertatea, și modalitățile prin care UE ar putea să contracareze riscurile de securitate pentru anul 2025.
Prevenirea unui acord favorabil Rusiei în razboiul cu Ucraina:
- Un acord de încetare a focului impus Ucrainei în condiții nefavorabile reprezintă cel mai mare risc pentu UE – însă rezultatele potențiale ale negocierilor pot varia. UE ar trebui să fie lucidă: dacă negocierile încep, puterea de negociere a Kievului va fi determinată de forța sa pe câmpul de luptă. Uniunea trebuie să facă tot posibilul pentru a sprijini efortul militar al Ucrainei la scara și intensitatea necesare. Acest lucru va necesita cooperare la nivelul celor 27 de state membre, cu parteneri-cheie, dar și în formate de tip „coaliție a celor dispuși” dacă nu există consens la nivelul întregului bloc comunitar.
- Elaborarea unei strategii europene coerente cu privire la Rusia și viitorul său rol în raport cu UE este esențială pentru atingerea acestor obiective. Uniunea trebuie să adopte o poziție politică, economică și militară clară și unitară față de un vecin autocratic și beligerant, dincolo de rezolvarea războiului Rusia-Ucraina. Această poziție ar trebui să recunoască necesitatea izolării Rusiei pentru a preveni un impact economic suplimentar asupra UE și pentru a descuraja Kremlinul de la viitoare agresiuni. Extinderea UE către Ucraina ar conecta suplimentar și definitiv interesele UE de cele ale Ucrainei, arătând Rusiei că Europa este serioasă și dedicată susținerii Ucrainei pe termen lung.
Creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare:
- Dacă retragerea SUA din Europa reprezintă o amenințare de proporții nucleare așa cum arată sondajul, europenii trebuie să aloce resursele necesare pentru a face față acestei situații. O creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare în prima jumătate a anului 2025 – înainte de summitul NATO – va transmite un semnal clar către SUA că Europa este serioasă în privința apărării proprii, alături de Washington, dar și singură dacă va fi necesar. UE ar trebui să valorifice whitepaper -ul privind viitorul apărării europene pentru a oferi stimulente adecvate statelor membre în acest efort.
Integrarea pieței europene de apărare:
- UE ar trebui să acorde prioritate achizițiilor comune și integrării pieței, pentru a reduce costurile și a îmbunătăți eficiența producției, în loc să protejeze piețele naționale fragmentate. O piață unică a apărării ar permite realizarea de economii de scară, reducerea costurilor unitare și îmbunătățirea stării generale de pregătire militară.
Elaborarea unei strategii coordonate de reînarmare:
- Țările europene trebuie să colaboreze cu comisarul european pentru apărare pentru a formula un plan de reînarmare eficient din punct de vedere al costurilor. Eforturile naționale individuale sunt ineficiente; o strategie colectivă ar maximiza impactul, în ciuda constrângerilor instituționale și politice.
Asigurarea unui echilibru strategic în achiziții:
- Deși este necesară o preferință europeană pentru a consolida capacitățile industriale și a menține leadershipul tehnologic, achizițiile de echipamente din afara UE ar trebui să rămână o opțiune atunci când acestea garantează securitatea aprovizionării și interoperabilitatea. O abordare echilibrată a achizițiilor va consolida autonomia strategică, menținând în același timp accesul la cea mai avansată tehnologie disponibilă.
Trecerea la ofensiva cibernetică și hibridă:
- Numărul tot mai mare de atacuri asupra infrastructurii critice europene arată că abordarea actuală nu reușește să descurajeze Kremlinul și aliații săi – ceea ce face ca acest risc să fie unul extrem de ridicat. UE ar trebui să adopte o abordare mai ofensivă pentru a impune costuri adversarilor săi, incluzând atât descurajarea prin negare (o mai bună protecție a infrastructurii și sisteme de avertizare timpurie), cât și prin pedepsire (atacuri directe asupra autorilor acestor agresiuni).
Realism privind „liniile roșii” ale Rusiei:
- Sondajul sugerează că probabilitatea utilizării armelor nucleare de către Rusia este mai mică decât încearcă Kremlinul să ne facă să credem. Deși UE nu ar trebui să ignore complet aceste amenințări, trebuie să fie pregătită să acționeze mai îndrăzneț atunci când acestea nu sunt credibile.
