De ce a folosit Klaus Iohannis un avion privat la vizita din Japonia. Explicațiile Administrației Prezidențiale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Administraţia Prezidenţială a apelat la TAROM pentru executarea zborurilor speciale până la începutul anului 2017, iar apoi a apelat la „alți operatori privaţi din cauza dificultăţilor de colaborare, apărute pe parcursul anului 2016, în stabilirea relaţiilor contractuale cu TAROM”, se arată în răspunsul pentru Libertatea, transmis sâmbătă, 11 martie.
Ziarul a întrebat Palatul Cotroceni care au fost costurile închirierii aeronavei Boeing 737-900ER aparținând companiei luxemburgheze Global Jet și care a fost motivul pentru care aeronava care l-a transportat pe președintele Klaus Iohannis și care a decolat sâmbătă seară, 4 martie, de pe Aeroportul Otopeni, a făcut o escală la Sibiu.
Administraţia Prezidenţială a oferit sâmbătă, 11 martie, explicaţii.
Instituţia a precizat că detaliile zborului, costul acestuia şi ruta sunt clasificate, potrivit legislaţiei în vigoare și „sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor”.
„În ceea ce priveşte selecţia aeronavei pentru executarea zborului special, precizăm că tipul aeronavei este stabilit în funcţie de opţiunile disponibile şi de specificul misiunii, care determină capacitatea de transport şi raza de acţiune (scurt, mediu sau lung curier), iar Serviciul de Protecţie şi Pază verifică îndeplinirea condiţiilor de siguranţă şi securitate aeronautică impuse de legislaţia aferentă executării zborurilor speciale”, a informat Președinția României.
Potrivit acesteia, până în 2010, zborurile speciale au fost asigurate de ROMAVIA, structură abilitată să execute zborurile pentru protocolul de stat. Dar, din 2010, ROMAVIA a intrat în insolvenţă, iar apoi s-a apelat la TAROM sau la „alţi operatori aerieni români existenţi pe piaţă”, potrivit legii. „Acest fapt a determinat probleme în asigurarea de aeronave disponibile şi costuri mari pentru instituţiile beneficiare”, susţine Administraţia Prezidenţială.
Apoi, până în 2013, în bugetul Ministerului Transporturilor s-a prevăzut o alocare bugetară pentru menţinerea în stare de operare a două aeronave TAROM pentru zboruri speciale. După acel an, ambele avioane au fost reintroduse în programul normal de zboruri, ceea ce a generat „incertitudine privind posibilitatea realizării transporturilor aeriene aferente deplasărilor oficiale”.
Cotroceniul a precizat că a folosit compania TAROM pentru deplasările oficiale până la începutul lui 2017.
„Având în vedere imposibilitatea suprapunerii programului de lucru al TAROM cu agenda de vizite oficiale care implica executarea de zboruri speciale, s-a ajuns în situaţia în care costurile unor deplasări către locaţii identice, pe coordonate similare, să varieze semnificativ şi să depăşească cu mult valoarea normală pentru călătoria respectivă”, a mai transmis Preşedinţia.
Ulterior, Administraţia Prezidenţială a fost nevoită să apeleze la alţi operatori privaţi din cauza dificultăţilor de colaborare, apărute pe parcursul anului 2016, în stabilirea relaţiilor contractuale cu TAROM.
Aceste dificultăţi, spune Cotroceniul, au fost determinate, în principal, de următoarele motive:
- operatorul naţional nu putea asigura întotdeauna aeronavele solicitate pentru executarea zborurilor speciale conform calendarului deplasărilor externe oficiale ale Preşedintelui României;
- costurile aferente executării zborurilor speciale erau mult mai mari faţă de cele standard, întrucât TAROM includea în facturile emise, pe lângă costul operării, şi alte cheltuieli generate de scoaterea aeronavei speciale din programul operaţional al companiei (cheltuieli financiare conexe determinate de modificările făcute de companie pentru poziţionări / repoziţionări aeronave, anulări şi modificări capacitate, rambursări, DBC – Denied Boarding Compensation, marjă comercială suplimentară).
Lipsa unei aeronave dedicate transportului aerian al demnitarilor de nivel înalt generează probleme operaţionale, ineficienţă economică şi mai ales prejudicii de imagine pe plan extern, în cadrul acţiunilor oficiale ale României.
Președinția a mai transmis că, în ultimii ani, „constituirea capabilităţii destinate exclusiv executării zborurilor speciale, conform concepţiei aprobate de către CSAT, nu a fost iniţiată până în prezent”.
Precizările au venit după ce Boarding Pass, site specializat în ştiri din domeniul aviaţiei, a relatat că preşedintele Klaus Iohannis a mers recent în Japonia, într-o vizită oficială, cu un avion privat, care a plecat din Bucureşti şi a făcut o escală la Sibiu, precum şi o oprire pentru realimentare în Baku.
pikpik 12.03.2023, 18:48
Mda, deci cetåtenii dintr-o tarå democratå, liberå nu au voie så audå de cheltuiala cu avionul mutului...Sunt banii publici, deci de ce ar fi secret?