Firma unor apropiați de-ai lui Ionel Arsene vrea să exploateze granit în zone protejate din Munții Măcin. „O să distrugă tot”

„La ultima exploatare mi-a crăpat inclusiv casa părintească. Erau numai utilaje și dinamită, iar norul de praf cobora spre curțile noastre”, își amintește cu teamă în voce un localnic din Greci, din curtea căruia se văd utilajele mov ale Mavgo Holding, adunate la baza Dealului Cavalu din județul Tulcea. 

Prima mină, închisă după 5 ani 

Oamenii vorbesc acum pentru că dealul ar putea să fie scobit din nou de cei care vor să pună mâna pe granitul din zonă. La sfârșitul lui 2020, Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM) a dat un aviz favorabil pentru exploatarea minieră propusă de către Mavgo Holding, o firmă din Bacău. Noua mină ar putea să apară pe locul unei exploatări anterioare, începută în 2009 și închisă cinci ani mai târziu, după retragerea autorizației de mediu de către Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Tulcea.

Coșmarul localnicilor, care mărturisesc că au ajuns inclusiv la gesturi disperate de sabotaj pentru a-și recupera liniștea furată de ultima exploatare de granit, nu s-a încheiat odată cu retragerea autorizației de mediu. 

Recomandări

Verificări azi la Spitalul Sf. Pantelimon, după acuzațiile că 19 pacienți au murit din cauza administrării incorecte a unui medicament. Rafila a trimis Corpul de Control

Firma Romgranit Exploatare SRL s-a luptat încă cinci ani în justiție pentru a reporni activitatea la mină. Dar Curtea de Apel București a decis definitiv în 14 februarie 2019 că se va trece la ecologizarea zonei și la aducerea la forma inițială a terenului de la baza Dealului Cavalu.

Motivul invocat de magistrați rămâne valabil și astăzi, cariera de granit se suprapune peste două arii protejate, ambele înglobate de rețeaua Natura 2000. Pe numele lor, ROSPA0073 Măcin- Niculițel și ROSCI0123 Munții Măcinului. 

E o zonă în care trăiește inclusiv o specie rară la noi în țară, broasca țestoasă dobrogeană, care-n 2016 număra doar 4.000 de exemplare.

Ecologizarea însă nu s-a făcut decât pe hârtie. La jumătate de an după decizia definitivă a Curții de Apel, firma Romgranit a cedat activele către Mavgo, iar povestea minei a revenit, tiptil, în actualitate. Localnicii din Greci, ale căror case încep la 500 de metri de buza carierei, sunt iarăși îngrijorați că va dispărea liniștea pe care și-au găsit-o la marginea Parcului Natural Munții Măcin. 

Există aviz, utilajele sunt deja pregătite

Iar îngrijorarea lor e reală, pentru că Mavgo Holding a reușit să obțină avizul de la conducerea Parcului Național Munții Măcinului. 

Recomandări

Înlocuiri pe bandă rulantă. 21 de prefecți și subprefecți numiți de Guvernul Ciolacu. Ce culoare politică au nou-veniții

Avizul de la APNMM nu înseamnă nimic în lipsa unui acord de mediu, urmat de o autorizație de mediu, documente ce pot fi eliberate doar de APM Tulcea.

Însă utilajele firmei băcăuane sunt deja acolo. Există un concasor, o stație de sortare și inclusiv drumuri de acces către exploatare. Plus două clădiri, dintre care una în construcție. Acestea n-ar fi trebuit să existe înainte de eliberarea unui acord de mediu de către APM.

Peste 200 de localnici au semnat o petiție împotriva minei, pe care au înaintat-o către APM Tulcea. Dar știu că nu se pot bizui pe instituție, care, într-un răspuns din decembrie 2020, nu s-a arătat împotriva exploatării din Dealul Cavalu.

• APM recunoaște că s-a dat avizul din partea Parcului Național după Hotărârea Consiliului Științific al APNMM nr. 70/02.10.2020, care a aprobat activitatea minieră pe 15 hectare (dintre care 7,72 ha perimetru de exploatare);
• Spune că în zonă au mai fost și alte cariere autorizate după 1991, lucru contrazis de săteni și specialiștii din mediu, care atrag atenția că singura carieră postdecembristă s-a închis după ce autorizația de mediu a fost revocată chiar de către APM Tulcea;
• Instituția afirmă că zona e în extravilan, iar prima locuință e la 511 m de carieră;
• Și punctează că încă nu există o autorizație de mediu referitoare la cariera „Dealu Cavalu”.

Recomandări

Monica Macovei, condamnată la șase luni de închisoare cu suspendare pentru accidentul de la Mangalia. A lovit un motociclist cu mașina

Autorizația de mediu este însă doar ultimul pas înainte de deschiderea carierei din Greci. 

Două înfrângeri în instanță, mina rezistă

Povestea carierei începe în 2009, când este semnat contractul inițial pentru exploatare pe timp de 49 de ani a carierei de piatră (granit). Pe un „teren neproductiv”, 72 ha, cu Romgranit Exploatare SRL (Tulcea). După un studiu de impact asupra mediului, cele 72 de hectare sunt reduse la 5,48 ha.

Mai multe ONG-uri, printre care Agent Green, reacționează inițial, fiindcă exploatarea se face în două zone protejate din rețeaua Natura 2000. E momentul în care APM retrage autorizația de mediu, iar cazul ajunge în instanță, la București.

Pe 27 octombrie 2017, Romgranit pierde în primă instanță. Apoi, o va face și la Curtea de Apel București, conform Hotărârii 731/2019 din 14.02.2019. Dar decizia definitivă de a pune lacăt pe mină și a începe ecologizarea zonei nu a oprit falimentara Romgranit să lase activele celor de la Mavgo.

Totuși, cum se ajunge ca o mină închisă să fie refăcută în același loc?

Doar că Mavgo Holding ar putea să activeze pe o zonă de trei ori mai mare. Avizul Administrației Parcului Național Munții Măcin menționează că activitatea minieră se va desfășura pe 15 hectare, perimetrul propriu-zis de exploatare a granitului fiind de 7,72 ha.

Ce înseamnă Natura 2000

„Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate, care cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. A fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice”, se menționează chiar pe site-ul Natura 2000.

Două zone Natura 2000 se suprapun peste exploatare. Măcin- Niculițel și Munții Măcinului. Ce s-ar putea construi aici? În general, nimic. Conform informațiilor disponibile pe site-ul Natura 2000: 

• pot fi permise activităţi agricole tradiţionale, unele dintre acestea necesare pentru menţinerea peisajelor, cultivarea şi obţinerea produselor ecologice (…) cu condiţia ca siturile Natura 2000 să îşi păstreze obiectul conservării;
• nu vor fi permise în zonele protejate construcţii şi lucrări de infrastructură care afectează habitatele/speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000;
• excepţie fac acele lucrări care sunt importante pentru siguranţa oamenilor sau de importanţă naţională.

Mina de granit nu intră la niciuna dintre categorii. În plus, Legea minelor (Legea 85 din 18 martie 2003) specifică la art. 11, alineatul 1: „efectuarea de activități miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice (…) rezervații naturale (…) precum și instituirea dreptului de servitute pentru activități miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise”.

Exploatările de „rocă utilă”, așa cum este granitul, se supun legii minelor.

Broaștele rare stau la buza minei

Iar cea mai vizibilă victimă a săpăturilor este broasca țestoasă dobrogeană. Este declarată specie vulnerabilă la nivel global. Nu iubește apa, nu știe să înoate și e adaptată la medii aride, cum sunt dealurile din Munții Măcin. 

În 2016 erau 4.000 de țestoase cu pete gălbui pe carapace în toată țara. În creștere, dar protejate în continuare. Reporterii Libertatea au găsit, ascunse printre pietrele de lângă mină, 3 exemplare ale speciei. 

În august 2020, chiar înainte ca Mavgo să obțină avizul APNMM, Monetăria Statului scotea o monedă specială, de argint, cu broasca dobrogeană, susținând că scoaterea acestei reptile din mediul său natural se pedepsește penal.

Un expert în mediu a punctat, pentru Libertatea, că situația de la Măcin ar avea un impact devastator. 

Activitatea minieră de extracție a granitului în carieră industrială, cu derocări cu explozibil, stații de concasare, stații de sortare, depozitări de materiale diverse, transport greu cu autobasculante, drumuri de exploatare, este interzisă în arii protejate de importanță națională și comunitară, datorită impactului semnificativ generat, poluarea și distrugerea habitatelor naturale, florei și faunei sălbatice.

„Escrocherie de ordin penal”

Libertatea a stat de vorbă și cu Cadâr Bectaș, fost șef APM Tulcea și cel care în 1992, „în colaborare cu dr. ing. Mihai Petrescu, am elaborat documentația de constituire a Parcului Național Munții Măcinului”.

Bectaș spune că, din 1991 și până în prezent, nu au existat și nu a funcționat o carieră industrială la zi cu explozibil pentru exploatarea granitului în Dealu Cavalu.

Numește avizul primit de la Parcul Național „escrocherie de ordin penal” și spune că „invenția APM Tulcea”, respectiv „redeschiderea și retehnologizarea carierei existente Dealul Cavalu în favoarea Mavgo Holding „reprezintă, în opinia mea, infracțiune și autoritățile competente trebuie să se autosesizeze”.

Bectaș, deși pensionat și aflat acum în Prahova, spune că este la curent cu ce se întâmplă în Tulcea. El susține că au avut loc 3 controale ale corpului de control al Ministerului Mediului, locația fiind vizitată inclusiv de ministrul Tanczos Barna.

Într-un răspuns pentru ziar, Ministerul Mediului a explicat că, deși corpul de control a fost într-adevăr trimis în ultimele luni la APM Tulcea, speța nu a avut legătură cu granitul de la Dealul Cavalu, ci cu ce s-a întâmplat la nici 30 de kilometri distanță, la cimitirul de animale din curtea incineratorului din Smârdan. Despre acest subiect a relatat și Libertatea.

Cât despre vizita ministrului despre care a vorbit Cadâr Bectaș, Libertatea nu a reușit să ia legătura cu Tanczos Barna.

Cele două instituții, care se ocupă și sunt plătite să protejeze mediul, decid exact contrariul, anume distrugerea habitatelor naturale de importanță comunitară. În prezent sunt distruse circa 15 hectare de habitate de importanță europeană.

Cadâr Bectaș, fost șef APM Tulcea:

Mavgo, firma apropiaților lui Arsene

Firma care vrea să înceapă exploatarea este Mavgo Holding din Bacău. În spatele ei se află Gheorghe „Ginel” Vlasie, al cărui fiu a fost botezat de șeful CJ Neamț, Ionel Arsene, conform G4Media. Deși a înființat Aqua Parc în 2004, Vlasie este în acest moment doar simplu angajat în acte la Aqua Parc, căci în 2013 i-a cedat întreaga firmă tatălui său, numit tot Gheorghe Vlasie, așa cum au explicat anterior cei de la Newsweek. 

Vlasie e un personaj influent în Moldova, fiind implicat, conform aceleiași surse, într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat. În actele Mavgo apare ca unic acționar și administrator un tânăr din Neamț, Gabi-Constantin Cojocaru. Însă sursele Libertatea spun că acesta n-ar avea nicio putere decizională, „fiind doar un interpus”.

De altfel, sunt evidente legăturile dintre grupul Aqua Parc, înființat de Gheorghe „Ginel” Vlasie, și Mavgo Holding SRL. Inclusiv telefonul mobil asociat celor două firme este același în Registrul Comerțului.

Libertatea a dat de numărul de telefon al Mavgo Holding inclusiv într-un anunț de angajare la punctul de lucru din Bacău al firmei Aqua Parc. Mai mult, unul dintre foștii acționari ai Mavgo e Dumitru Pavel, coacționar la o altă firmă cu Gheorghe „Ginel” Vlasie.

Contractele pe bani publici sunt o specialitate pentru Mavgo Holding: G4Media scrie că, doar în prima jumătate a anului 2020, firma a încheiat contracte de 97 milioane de euro pentru asfaltări și deszăpeziri în județele Neamț și Bacău.

Nicio instituție din trei n-a răspuns

Mirela Raicu, șefa APM Tulcea, n-a putut fi contactată, iar instituția condusă de aceasta n-a răspuns nici măcar cu numărul de înregistrare solicitat de Libertatea.

Șeful Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca, e cel care a dat avizul pentru exploatarea minieră. Asta, deși a atras atenția că alpinismul afectează biodiversitatea în Munții Măcinului.

Când a fost căutat telefonic, acesta nu a răspuns. Și solicitarea înaintată pe e-mail a rămas fără replică din partea Administrației Parcului Național Munții Măcinului, instituție care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului.

De asemenea, ziarul a solicitat încă de săptămâna trecută o reacție de la Ministerul Mediului cu privire la posibilitatea desfășurării unei activități miniere într-o zonă protejată din rețeaua Natura 2000. Până la momentul publicării nu am primit niciun răspuns la solicitarea inițială înaintată ministerului și nici la întrebările trimise ulterior ministrului Tanczos Barna.

Nici firma Mavgo n-a putut fi contactată telefonic, iar solicitarea înaintată pe e-mail a rămas fără răspuns.

Ziarul publică însă un răspuns primit, pe 2 decembrie 2020, acum mai puțin de jumătate de an, de locuitorii din Greci de la APM Tulcea, document citat în acest material.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro