Fostul consilier de securitate națională al lui Donald Trump critică discuția cu Vladimir Putin și ultimele declarații despre Ucraina: „S-a predat, să-i fie rușine”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
John Bolton, fost consilier de securitate națională la Casa Albă în primul mandat al lui Donald Trump, consideră că președintele american „a predat” deja Ucraina liderului rus Vladimir Putin prin concesiile pe care le-a anunțat public chiar înainte de începerea negocierilor.
Cuprins:
John Bolton, căruia Donald Trump i-a retras paza în pofida faptului că este amenințat cu moartea de regimul din Iran, a făcut trei observații pe contul său de X asupra discuției telefonice de miercuri dintre noul lider de la Casa Albă și cel de la Kremlin și declarațiilor făcute la Bruxelles de către noul șef de la Pentagon, Pete Hegseth.
Cele trei observații ale lui John Bolton
În primul rând, Bolton consideră că Trump „a predat” deja Ucraina lui Putin: „Este de neconceput să i se permită Rusiei să atace suveranitatea Ucrainei, să recruteze inamici (ai SUA - n.r.) precum Coreea de Nord pentru a lupta, apoi ucrainenii să fie vânduți prin cedări teritoriale și de garanții de securitate sau în ceea ce privește aderarea la NATO. Făcând aceste concesii și altele înainte de începerea negocierilor, Trump a predat efectiv Ucraina lui Putin”.
În al doilea rând, fostul consilier de securitate națională avertizează că orice concesie în fața lui Putin va afecta SUA: „Am avertizat de multe ori că Trump va favoriza Rusia în negocierile dintre Zelenski și Putin. Performanța militară a Rusiei a fost mizerabilă, dar Trump justifică decizia lui Putin cu privire la invazie. Prejudiciul adus intereselor de securitate ale SUA se va extinde cu mult dincolo de Europa Centrală, după cum pot vedea clar adversarii noștri din Orientul Mijlociu și Indo-Pacific”.
În al treilea rând, Jon Bolton îi transmite lui Donald Trump „să-i fie rușine”: „Le revine liderilor americani să se stea fără echivoc alături de Ucraina (...). Nu este în interesul nostru național să lăsăm să prevaleze agresiunea neprovocată a Kremlinului împotriva Ucrainei. Rușine administratiei Trump”.
Donald Trump insistă că va încheia repede războiul
Preşedintele american Donald Trump a promis o încheiere rapidă a războiului din Ucraina, însă, odată cu începerea discuţiilor, este posibil ca autorul cărţii „The Art of the Deal” (Arta negocierii - n.r.) să îşi fi complicat deja sarcina prin sacrificarea pârghiilor pe care le avea, comentează Reuters, potrivit news.ro.
Donald Trump, care şi-a preluat funcţia la 20 ianuarie, a discutat separat despre război, miercuri, cu Vladimir Putin şi cu Volodimir Zelenski şi le-a spus oficialilor americani să înceapă negocierile pentru a pune capăt războiului care face ravagii de aproape trei ani. Kremlinul, care jubilează după evenimentele de ieri, a anunțat deja că formează un grup repsonsabil de discuțiile cu Casa Albă.
Convorbirile telefonice au avut loc la scurt timp după ce secretarul apărării, Pete Hegseth, care a venit miercuri în Europa, le-a spus aliaţilor Kievului că o revenire la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 - înainte ca Rusia să anexeze Crimeea - este nerealistă şi că SUA consideră că aderarea Kievului la NATO nu face parte dintr-o soluţie. El a declarat şi că trupele americane nu vor participa la nicio eventuală prezenţă de securitate în Ucraina.
Cadouri pentru Putin?
Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia în timpul administraţiei preşedintelui Barack Obama din 2012 până în 2014, pune la îndoială strategia administraţiei Trump faţă de Rusia şi Ucraina înaintea negocierilor iminente. „De ce administraţia Trump îi oferă lui Putin cadouri - pământ ucrainean şi nicio aderare la NATO pentru Ucraina - chiar înainte de începerea negocierilor?” s-a întrebat McFaul pe X. „Am negociat cu ruşii. Nu le dai niciodată nimic pe gratis”, adaugă el.
Regimul de la Moscova ocupă aproximativ o cincime din Ucraina şi a cerut conducerii de la Kiev să cedeze teritorii, să nu adere la NATO și să demilitarizeze țara. La rândul ei, Ucraina cere retragerea armatei ruse din teritoriile capturate şi doreşte aderarea la NATO sau garanţii de securitate echivalente pentru a împiedica Moscova să atace din nou după ce își va reface forțele.
În timp ce Putin pretindea că este deschis la discuţii pentru a pune capăt conflictului, el sublinia totodată că nu se va opri până nu îşi va atinge obiectivele în Ucraina, adică capitularea țării vecine.
Aliații europeni, îngrijorați de abandonarea Ucrainei
În timp ce oficialii administraţiei Trump au semnalat de ceva timp că nu vor sprijini toate obiectivele Ucrainei, remarcile lui Hegseth şi Trump de miercuri au zguduit aliaţii europeni, susține Reuters.
„Fără aderare la NATO, fără bocanci pe teren? Sună a abandonare a Ucrainei”, a postat pe X fostul ministru de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, ca răspuns la comentariile lui Hegseth, care vin înaintea Conferinţei de Securitate de la Munchen, unde liderii politici şi militari se întâlnesc la sfârşitul acestei săptămâni. „Delegaţii zboară la Munchen nu pentru a negocia, ci pentru a-i da lui Zelenski veştile proaste”, a adăugat Landsbergis.
Când a fost întrebat mai târziu, miercuri, dacă remarcile lui Hegseth înseamnă o îndepărtare a SUA de Ucraina, Trump a răspuns: „Susţin Ucraina”.
Stephen Wertheim, senior fellow la Carnegie Endowment, a descris comentariile lui Hegseth drept o „concesie adaptată la realitate”. „Observaţia lui Hegseth nu implică nicio dorinţă a SUA de a recunoaşte teritoriul ucrainean ocupat ca fiind legitim rusesc”, a spus el, adăugând că excluderea aderării la NATO „semnalează Rusiei că o soluţionare realistă poate fi realizabilă”.
Validarea majoră dorită de Vladimir Putin
De la lansarea invaziei ruse la scară largă, la 24 februarie 2022, predecesorul lui Trump, preşedintele Joe Biden - împreună cu aliaţii europeni - a rămas ferm în a cere Rusiei să se retragă şi a susţinut posibilitatea unei eventuale aderări la NATO. SUA şi Europa au dat Ucrainei zeci de miliarde de dolari ca ajutor militar.
De asemenea, Rusia a fost izolată din punct de vedere diplomatic la ONU, unde trei sferturi din cei 193 de membri ai Adunării Generale au votat în mod repetat pentru a denunţa invazia Moscovei în Ucraina şi pentru a-i cere să-şi retragă trupele.
Kremlinul a declarat miercuri că Putin şi Trump au convenit să se întâlnească, iar Putin l-a invitat pe Trump să viziteze Moscova. O astfel de vizită ar reprezenta o validare majoră pentru liderul rus, care se confruntă cu un mandat de arestare din partea Curţii Penale Internaţionale pentru crime de război în Ucraina.
Brett Bruen, fost consilier pe probleme de politică externă în cadrul administraţiei Obama, a comparat intenţia lui Trump de a se întâlni cu Putin cu cele două întâlniri la nivel înalt din primul său mandat cu dictatorul nord-coreean Kim Jong-un pentru a încerca să reducă programul nuclear al regimului de la Phenian. Kim a continuat oricum să dezvolte arme nucleare.
„Acesta este genul de lucruri pentru care ar trebui să obţii concesii”, a spus Bruen. „Cereţi Kremlinului nu doar să elibereze mai mulţi americani, ci şi să cedeze teritorii în Ucraina”, a îndemnt el.
Un precedent periculos
Apelurile lui Trump şi comentariile lui Hegseth au coincis cu o vizită la Kiev a secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care a declarat că un acord privind mineralele între Kiev şi Washington ar oferi Ucrainei un „scut de securitate” postbelic. Zelenski a spus că este gata să încheie un acord pentru a deschide resursele minerale ale ţării către investiţiile americane.
John Herbst, ambasadorul SUA în Ucraina în perioada 2003-2006, în timpul administraţiei preşedintelui George W. Bush, consideră că Trump renunţat la unele pârghii în faţa lui Putin, dar că vizita lui Bessent la Kiev a fost un semnal pozitiv. „Trump vorbeşte despre un schimb, arme americane contra mineralele ucrainenilor. Deci, acesta este un vehicul în logica lui Trump pentru a trimite arme în Ucraina”, a spus Herbst. „Aceasta este o afacere importantă şi foarte pozitivă”, consideră diplomatul.
Totuşi, o înţelegere rapidă în condiţii inegale ar fi un precedent periculos. La fel ca John Bolton și mulți alții, deputatul britanic şi fostul ministru de externe James Cleverly a declarat că nu este „o mişcare puternică” începerea unei negocieri prin a stabili la ce trebuie să renunţe una dintre părţi. „Să dai impresia că invazia are un profit nu este o mişcare puternică. Regimurile (dictatoriale - n.r.) sunt cu ochii pe noi. Hai să transmitem mesajul că violenţa şi agresiunea nu câştigă. Sunt alături de Ucraina”, a postat el pe X.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
