Frank Gehry, unul dintre cele mai importante nume ale arhitecturii moderne, a murit la vârsta de 96 de ani

Cele mai memorabile şi extravagante creaţii ale arhitectului

Arhitectul Frank Gehry a murit vineri, 5 decembrie, la domiciliul său din Santa Monica, California, după „o scurtă boală respiratorie”, informează Reuters. Creaţiile sale cu turnuri înclinate şi plăci curbe de metal l-au făcut o vedetă în lumea arhitecturii. 

Acesta s-a născut pe 28 februarie 1929 în Toronto, sub numele de Frank Owen Goldberg, fiind fiul unor evrei polonezi. Încă din copilărie, proiecta clădiri şi oraşe în miniatură din resturi de lemn.

„Asta mi-am amintit, ani mai târziu, când mă chinuiam să aflu ce vreau să fac în viaţă”, a declarat el revistei New Yorker în 1977. „M-a făcut să mă gândesc la arhitectură. Mi-a dat ideea că şi un adult poate să se joace”, a mărturisit el.

După absolvirea Universităţii din California de Sud, el a lucrat la câteva firme de arhitectură din Los Angeles, a început studiile la Harvard Graduate School of Design, dar a renunţat fără a obţine diploma. Apoi a servit timp de un an în armata SUA, iar ulterior s-a mutat la Paris.

Când s-a întors la Los Angeles în 1962, îşi schimbase numele de familie în Gehry, la sugestia soţiei sale, pentru a evita antisemitismul.

Proiectul Muzeului Guggenheim din Bilbao, Spania, acoperit cu titan, l-a catapultat către faimă în 1997.

Frank Gehry a inaugurat, de asemenea, muzeul Fundaţia Louis Vuitton din Paris în 2014. În martie 2015, campusul Facebook din Menlo Park, California, a inaugurat o extindere masivă proiectată de el.

Printre alte clădiri notabile ale sale se numără Walt Disney Concert Hall din Los Angeles, „Casa Dansatoare” din Praga, Experience Music Project din Seattle şi turnul rezidenţial 8 Spruce din New York.

A câștigat premiul Pritzker, cea mai prestigioasă distincţie din profesia sa, în 1989

Proiectul său de succes a fost în 1978, când şi-a reconstruit propria casă din Santa Monica – transformând o casă tradiţională olandeză, în stil colonial, roz, într-una fantastică, folosind materiale obişnuite, precum garduri din plasă metalică, aluminiu ondulat şi placaj nefinisat.

La mijlocul anilor 80, Gehry atrăgea atenţia internaţională cu clădiri acoperite cu oţel inoxidabil sau aluminiu care păreau să se îndoaie şi să se balanseze, subminând convenţiile arhitecturale. În 1989, Gehry a câştigat Premiul Pritzker, cea mai prestigioasă distincţie din profesia sa.

Frank Gehry a proiectat şi mobilier, bijuterii, ceasuri, o sticlă pentru un distilator de vodcă şi o pălărie pentru cântăreaţa Lady Gaga, care arăta ca o masă înaltă şi şifonată de ţesătură argintie.

Proiectele sale i-au adus laude, dar și numeroase critici

Cele mai memorabile şi extravagante creaţii ale lui Gehry au fost lăudate ca opere de geniu sau blamate ca dezastre autoindulgente. Lucrările sale au fost atât de fantastice, încât uneori nici el nu era sigur ce a creat, cum a fost cazul muzeului din Bilbao, potrivit sursei citate.

„Ştii, m-am dus acolo chiar înainte de deschidere, m-am uitat la el şi am spus: «Doamne, ce le-am făcut acestor oameni?». De fapt, mi-a luat câţiva ani să încep să-l plac”, a declarat Gehry revistei Vanity Fair.

În 2010, un grup de experţi reunit de Vanity Fair a numit muzeul din Bilbao cea mai importantă lucrare de arhitectură din 1980 încoace. Celebrul arhitect Philip Johnson l-a numit „cea mai măreaţă clădire a timpului nostru”, iar pe Gehry l-a considerat „cel mai mare arhitect” pe care îl are contemporaneitatea.

De asemenea, criticii lui Gehry l-au acuzat că a neglijat funcţionalitatea în favoarea formei. Centrul Disney a fost văzut de diverşi critici ca fiind „o grămadă de vase sparte”, „un fursec cu foi care a luat-o razna”, „gunoi deconstrucţionist” şi „coş de gunoi golit”.

Gehry a încercat să ignore criticile şi a declarat pentru New Yorker în 2007: „Îţi spui: «Măcar se uită!»”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE