Grecia și Italia acceptă să primească înapoi migranții din Germania care au solicitat azil pe teritoriul lor

„Migrația ilegală a aruncat Europa în haos în ultimul deceniu. Acum restabilim ordinea în politica europeană privind migrația. Am convenit cu Grecia și Italia ca acestea să îi reprimească pe migranții care au intrat în UE prin țările lor”, a declarat, pentru Bild, Alexander Dobrindt.

Germania nu va mai fi obligată să primească refugiați din Grecia și Italia

Oficialul german a precizat că datorită întăririi protecției la frontierele externe ale UE și a accelerării procedurilor de returnare, presiunea asupra statelor de frontieră va scădea în viitor.

Totodată, în baza noului mecanism de solidaritate, Germania va fi scutită de obligația de a primi refugiați din Grecia și Italia, având în vedere că în ultimii ani a preluat responsabilitatea pentru numeroși migranți ajunși inițial în aceste state.

Astfel, țările de primă intrare – Italia, Grecia și Spania – vor beneficia de sprijinul celorlalte state membre ale UE, inclusiv financiar și logistic.

Un document al Ministerului german de Interne precizează: „Italia și Grecia recunosc că Germania a dat dovadă de solidaritate în ultimii ani primind un număr mare de migranți. Germania poate acum compensa această solidaritate și nu are obligația de a primi solicitanți de azil din rezerva de solidaritate până la jumătatea anului 2027”.

Numai din Grecia aproape 100.000 de persoane au depus o a doua cerere de azil în Germania între 2020 și aprilie 2025. În perioada ianuarie-mai 2025 au fost 8.000 de astfel de cereri, iar în anul precedent – 26.000. Noua regulă ar urma să intre în vigoare în iunie 2026.

UE înăsprește regulile privind migrația

Acordul intervine la scurt timp după ce statele UE și-au stabilit poziția asupra unei noi legi europene menite să accelereze și să simplifice procedurile de returnare a persoanelor aflate ilegal într-un alt stat membru. Această legislație permite, printre altele, statelor membre să înființeze centre de returnare în țări terțe.

Legea impune obligații stricte persoanelor vizate, precum respectarea ordinului de părăsire a teritoriului, cooperarea cu autoritățile, furnizarea documentelor de identitate și a datelor biometrice.

Nerespectarea acestor obligații poate duce la tăierea sau reducerea unor beneficii, refuzul sau retragerea permiselor de muncă, precum și la sancțiuni penale, inclusiv închisoarea.

„Țara de returnare” și proceduri privind migranții

Actul normativ clarifică și definiția „țării de returnare”: aceasta poate fi o țară terță cu care există un acord de primire, cu condiția respectării standardelor internaționale privind drepturile omului.

Sunt stabilite și proceduri privind trimiterea migranților în aceste centre, condițiile de ședere și consecințele nerespectării regulilor. Centrele pot funcționa ca puncte de tranzit înainte de repatriere ori chiar ca destinații finale.

Pentru persoanele considerate risc de securitate, legea prevede măsuri speciale, cum ar fi interdicții de intrare valabile peste limita standard de zece ani sau chiar pe termen nelimitat.

Statele membre pot impune și detenție, inclusiv în penitenciare, pentru perioade mai lungi decât cele obișnuite.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE