Horea Vușcan, unul dintre primii milionari români din afaceri cu criptomonede, acuzat că „a fentat” bugetul statului cu peste 5,3 milioane de lei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Horea Vușcan, un afacerist controversat din Oradea, care a înființat prima platformă de tranzacționare a monedei virtuale Bitcoin din România, a contestat o decizie de impunere a ANAF potrivit căreia are de plătit o creanță de 3,2 milioane de lei, plus majorări de aproape 2,1 milioane de lei, ca urmare a activităților de tranzacționare de criptomonede din perioada 2017-2018.
Cuprins:
Propune un partid cu obiectivul „desființarea ANAF”
Recent, Curtea de Apel Oradea i-a respins acestuia o cerere de suspendare a deciziei de impunere, din 26 aprilie 2024, emisă de către Direcția Regională a Finanțelor Publice (DRFP) Cluj-Napoca. Afaceristul, foarte activ pe rețelele sociale, propune acum un partid care să aibă drept obiectiv „desființarea ANAF”.
„Organul fiscal a reținut că persoana fizică verificată a efectuat prin conturile bancare atât operațiuni de achiziții de monede virtuale, cât și operațiuni de vânzări de monede virtuale, atât în perioada verificată, cât și anterior.
În acest sens, organul fiscal a constatat că dl Vușcan Horea Tudor a manifestat un comportament investițional raportat la piața criptomonedelor, iar prin numărul ridicat de tranzacții constând în operațiuni de achiziție și vânzare a monedei Bitcoin a urmărit obținerea și marcarea unor câștiguri rezultate din aceste tranzacții.
Organul fiscal a constatat că încasările/câștigurile realizate din vânzarea de monedă electronică nu fac parte din categoria veniturilor neimpozabile, iar acesta nu este scutit de la plata impozitului pe venit. Coroborat cu faptul că moneda virtuală sau criptomoneda, respectiv Bitcoin, a fost convertită într-o monedă clasică (EUR) și transferată dintr-un portofel virtual de pe platformele de tranzacționare într-un cont bancar, organul fiscal a constatat că sumele obținute în anul 2017 și în 2018 reprezintă un venit brut realizat din tranzacționarea monedelor virtuale”, au susținut reprezentanții DRFP Cluj-Napoca.
Peste 19 milioane de lei, venituri din vânzări de Bitcoin
În urma verificărilor s-a constatat că Horea Vușcan (43 de ani) a obținut un venit suplimentar nedeclarat la organul fiscal în sumă totală de 19.526.319 lei (3,9 milioane de euro la cursul din ianuarie 2025), realizat din vânzări multiple de monedă virtuală Bitcoin: 2.957.868 de lei încasări din vânzarea Bitcoin de pe platforma de tranzacționare Payward Ltd și 16.568.451 de lei încasări din vânzarea Bitcoin de pe platforma de tranzacționare Bitstamp Limited.
Potrivit informațiilor existente în baza de date ANAF referitoare la rulajul conturilor bancare deținute de persoana fizică verificată, au fost identificate 90 de tranzacții bancare reprezentând încasări din vânzarea de monede virtuale Bitcoin.
Omul de afaceri, fost candidat în trecut la Primăria Oradea, a afirmat că monedele virtuale pe care le-a valorificat au fost obținute în urma unui contract de donație, autentificat la notar în 2018, potrivit căruia a primit de la o persoană fizică, în perioada octombrie 2013 - februarie 2014, un număr de 500 de bucăți BTC (Bitcoin), echivalentul sumei de 24.000 de lei.
Acesta a invocat o prevedere a Codului Fiscal care încadrează la venituri neimpozabile sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur de investiții, primite cu titlu de moștenire ori donație.
A mai susținut, potrivit hotărârii Curții de Apel Oradea, că la momentul primirii monedelor virtuale s-a adresat mai multor autorități publice care ar fi putut avea competențe în precizarea unui regim legal aplicabil acestor monede virtuale, printre care şi Ministerul Finanțelor Publice, respectiv Direcția Generală de Legislație, Cod Fiscal şi Reglementări Vamale.
Omul de afaceri acuză, în replică, vidul legislativ
„În răspunsul Ministerului Finanțelor Publice s-a precizat, expres şi neechivoc, că nu există un regim fiscal potrivit actualului cadru juridic. După crearea cadrului legal se va analiza necesitatea reglementării în plan fiscal a problematicii. Această reglementare în plan fiscal a venit abia în anul 2019, prin Legea 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.
Între anul 2014, când organul fiscal central, prin cea mai avizată direcție a sa, direcția Legislație, a comunicat că nu există un regim fiscal aplicabil monedelor virtuale şi până în anul 2019 nu a existat nicio intervenție a legiuitorului sau comunicare publică a organului fiscal prin care să se aducă la cunoștință, direct sau indirect, o modificare a îndrumării din anul 2014”, susține afaceristul, care critică nerespectarea principiului certitudinii impunerii şi a obligației de îndrumare.
Vușcan mai afirmă că, dacă i s-ar fi adus la cunoștință, încă din anul 2014, ca aceste venituri sunt reglementate, atunci ar fi putut să urmărească și să înțeleagă sarcina fiscală care îi revine.
„Având în vedere valoarea creanței fiscale totale - 5.307.707 lei - dar mai ales a creanței fiscale accesorie în cuantum de 2.085.671 de lei, accesorii care vor curge în continuare în lipsa unei măsuri de suspendare, face ca prejudiciul să fie unul grav”, a adăugat afaceristul.
Se face executarea silită
Reprezentanții ANAF au răspuns că a fost demarată procedura de executare silită și că Vușcan ar fi avut posibilitatea să depună o cerere de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale scadente, fapt ce i-ar fi permis să plătească întreaga sumă eșalonat, efectul asupra bugetului fiind în acest sens mult diminuat, lucru care nu s-a întâmplat.
De asemenea, reprezentanții ANAF susțin că, cel puțin cu privire la cuantumul penalității aferente anului 2018, omul de afaceri ar fi putut beneficia, dacă solicita, de reducerea de 75% din suma datorată cu titlu de penalitate. Vușcan nu a mai continuat disputa cu ANAF și la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta a avut posibilitatea să opteze pentru facilitatea oferită de Guvern, introdusă în septembrie 2024, potrivit căreia persoanele fizice și juridice cu datorii la bugetul de stat beneficiau de anularea accesoriilor și majorărilor de întârziere dacă plăteau creanța principală.
ANAF a demarat, începând cu anul 2021, controale pentru verificarea veniturilor obținute din tranzacționarea criptomonedelor prin intermediul platformelor descentralizate, precum Binance, KuCoin, Maiar, BitMart, FTX. Potrivit datelor ANAF, în perioada 2021 – 2023, românii au declarat venituri de 550 de milioane de dolari (2,8 miliarde de lei) din „câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală”. În urma controalelor au fost identificate peste 500 milioane de lei omiși de la declarare, parțial sau integral.
Scandal urmat de dosar penal și, în final, achitare
Horea Vușcan a lansat în 2013 prima platformă online de tranzacţionare Bitcoin din România, BTC Xchange. Cei interesați își deschideau un cont și puteau să vândă sau să cumpere monede virtuale ori să le cheltuie în magazine online care acceptau plăți în bitcoin. Afacerea a avut succes, într-un singur an fiind deschise circa 3.000 de conturi, cu un rulaj de peste două milioane de dolari.
După doar un an, în decembrie 2014, platforma a fost închisă ca urmare a unui conflict apărut între CEO-ul Horea Vuşcan şi programatorul-șef Lucian Ivan, acesta din urmă plecând de la firmă cu parolele şi codurile sursă ale programelor, pe care a refuzat să le predea și a blocat serverele fostului angajator.
Vușcan a depus plângere penală care s-a concretizat într-un dosar trimis în judecată de către DIICOT Oradea. Lucian Ivan a fost acuzat de acces ilegal la un sistem informatic, perturbarea funcționării sistemelor informatice, fraudă informatică și alterarea integrității datelor informatice.
Procesul a fost finalizat în 16 ianuarie 2025, magistrații constatând prescrierea faptelor de acces ilegal la un sistem informatic și perturbarea funcționării sistemelor informatice și au dispus achitarea pentru celelalte două infracțiuni.
Asociații firmei care a administrat platfoma, inclusiv Horea Vușcan, au solicitat daune de 3 milioane de dolari, dar instanța le-a respins cererile sau le-a lăsat nesoluționate. Magistrații l-au obligat pe fostul angajat să plătească 6,5 unități BTC către o persoană fizică, cu titlu de daune materiale, care nu a mai avut acces la contul de pe platformă ca urmare a închiderii acesteia și, astfel, a pierdut criptomonedele pe care le deținea.
La valoarea din prezent a criptomonedei Bitcoin, suma totală a despăgubirilor materiale se ridică la circa 650.000 de dolari.
În prezent, Horea Vușcan se prezintă drept un antreprenor de succes, cu afaceri de milioane de euro, materializate și în mașini de lux, iaht personal și avion privat.
Foto: captură TikTok
dinamo_forever_77 31.01.2025, 12:42
Oricum ceea ce face statul roman in general este bataie de joc. Ce imi place cel mai tare este ca daca incepi o afacere si iesi in paguba....statul nu vine sa traga la caruta cu tine, dar daca esti pe castig vine imediat sa-si incaseze banii......ca mai apoi sa dea la loazele care taie frunze la caini si se pensioneaza la 45 de ani. Nu mai vorbesc de dubla ipozitare pe cass. Orice te taxeaza cu 10 % pentru sanatate, si ei nu au construit un spital pe masura. BATAIE DE JOC
nakamoto 02.02.2025, 01:35
Da si nu ar trebui sa taxeze retroactiv atunci cand nu exista legislatie si reglementate pentru cripto