În prima zi în care am depășit 2.000 de cazuri, președintele Iohannis a menţionat de 17 ori PSD şi “pesediştii”, dublu decât a rostit “pandemia” sau “COVID-19”

Preşedintele ţării a ţinut miercuri, 30 septembrie, o conferinţă de presă, în ziua în care România a atins cota maximă de cazuri de COVID descoperite: 2.158 de oameni nou infectați. 

Conform expozeului președintelui, conferința s-a referit la modificarea legilor justiţiei, dar şi la evoluţia pandemiei de COVID-19.

În cele 45 de minute cât au ţinut declaraţia de presă şi sesiunea de întrebări şi răspunsuri, Iohannis a menţionat:

• de 12 ori “PSD” sau “PSD-ul”
• de 4 ori “pesediştii”/”pesedist”/”pesedistă”
• o dată “Partidul Social Democrat”
• de multe ori “partid” sau “majoritate” toxic/toxică, retrograd/retrogradă (pe acestea nu le-am mai numărat deși era subînțeles la cine se referea)
• o dată “COVID-19”
• de 7 ori “pandemie” sau “pandemii”
• o dată “acest virus”

Cu alte cuvinte, Iohannis a folosit de două ori mai mult menţiunile directe la PSD (nu am numărat şi multitudinea de menţiuni indirecte, precum “majoritatea toxică din Parlament” sau “majorităţii nocive din Parlament”), decât la pandemia care şi-a atins ieri vârful de până în prezent în România.

Preşedintele a ţinut, la începutul conferinţei, o declaraţie de presă, de 11 minute, structurată astfel:

Recomandări

Ilie Bolojan, după discuțiile de la Paris cu Emmanuel Macron și videoconferința cu liderii europeni: „Suntem în vremuri dificile. Vrem o pace justă”

– 9 minute despre alegeri, justiţie, PSD, necesitatea de a înlocui ceea ce el numeşte “majoritatea toxică din Parlament”

– două minute despre “situaţia epidemiologică actuală”. Preşedintele le-a reamintit cetăţenilor de regulile “mască, distanţare, igienă”.

Apoi, Iohannis a primit 17 întrebări din partea jurnaliştilor:

– 14 despre alegerile locale şi parlamentare, lupta politică PSD-PNL

– 5 întrebări care au menţionat pandemia, restricţiile pentru controlul pandemiei, precum şi organizarea alegerilor în pandemie (am numărat unele întrebări în ambele categorii, deoarece se refereau atât la pandemie, cât şi la alegeri).

1. Ați felicitat PNL pentru scorul istoric obținut la alegerile locale. De cealaltă parte, PSD a înregistrat mai multe pierderi în teritoriu, însă în continuare deține cele mai multe șefii de consiliu județean și a câștigat și cele mai multe primării. Totodată, liberalii s-au clasat pe locul al treilea în Capitală, din punctul de vedere al scorului politic. Considerați că Partidul Național Liberal a avut anumite puncte slabe la aceste alegeri sau ar trebui să facă unele schimbări pentru parlamentare?

Recomandări

Donald Trump, atac fără precedent la adresa lui Volodimir Zelenski: „Un dictator, un comediant modest”

2. În prima declarație pe care ați făcut-o după alegerile locale, aţi numit USR-PLUS şi PNL motoarele schimbării. V-aţi gândit și la acei primari ex-pesediști care au trecut la PNL și dacă da, ce schimbare așteptați de la aceștia?

3. Bună seara! Domnule președinte, așa cum spuneți, PNL a câștigat alegerile locale, însă cum explicați faptul că, după patru ani de luptă politică cu PSD, o luptă politică pe care ați purtat-o dumneavoastră, PNL și USR-PLUS, tot PSD a câștigat cei mai mulți primari din țară, cei mai mulți președinți de consilii județene și a scos un scor politic de 30%  la nivel național, cu doar 4% în urma PNL?

4. (…)  V-aș întreba dacă de această dată sunteți la fel de ferm și sunteți împotriva unei colaborări de orice fel în teritoriu cu PSD?

Întrebat direct de jurnalista Libertatea, Alina Manolache, despre obiceiul său de a polariza în discurs şi de a avea referiri radicale la adresa PSD, Iohannis a spus că “sunt informaţii de interes public” şi că “el este preşedintele tuturor românilor”

Despre ce nu vorbeşte, de fapt, preşedintele tuturor românilor?

Şi de această dată au lipsit din discursul preşedintelui câteva lucruri importante pentru români, în contextul pandemiei:

Recomandări

Prezidențiale 2025. Mesajele șefului CCR pe înțelesul tuturor: clarificări, avertismente la semnalele transmise instituțiilor

• Ce măsuri concrete şi clare se iau pentru a gestiona al doilea val al epidemiei traversat deja de România, altele în afară de reiterarea măsurilor de respectat la nivelul individual: “mască, distanţă, igienă”.
• Dacă sau cum şi când va fi impusă o a doua carantină naţională, pentru a evita colapsul sistemului sanitar, sub creşterea cazurilor de COVID-19.
• Dacă este de aşteptat revenirea la starea de urgenţă pe termen scurt sau mediu.
• Cum vor fi combătute sau gestionate efectele pandemiei asupra stării de sănătate mintală a populaţiei generale, dar şi asupra supravieţuitorilor de COVID-19 sau a persoanelor deja diagnosticate cu o afecţiune psihică cronică. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro