Insultele la adresa Iuliei Marin continuă să mobilizeze societatea. Europa Liberă citează specialiști și relatează despre „tabuul imens” care înconjoară discuția despre suferința psihică în România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La două luni după moartea ziaristei cu suferințe psihice, în cadrul celui mai important festival de film din România, TIFF, s-a discutat felul în care jurnalista Iulia Marin a fost discriminată, în ceea ce s-a spus după moartea ei. Recent, Europa Liberă a dedicat cazului un amplu articol.
Cuprins:
- Libertatea va continua să informeze despre subiectul suferințelor psihice dintr-un motiv transparent și necomplicat: bolile mintale sunt înțelese greșit.
- Și, pentru că sunt înțelese greșit, noi suntem o țară unde doar 32% dintre elevi spun că ar fi de acord să aibă un coleg de clasă cu probleme de sănătate mintală. Toleranța este în scădere de la 37%, față de acum zece ani, conform sondajului asociației „Salvați copiii”.
- Nu căutăm polemică, nu suntem în rivalitate pe această temă cu nici o altă instituție de presă, dar nu vom tăcea și nu vom renunța să informăm publicul.
- Cum suferințele psihice sunt înțelese greșit, oamenii se tem să discute despre ele și mulți consideră că nu se pot apăra. Când Iulia Marin a fost internată, ea a descris că a observat că era singura care avea serviciu. Pentru restul oamenilor de acolo, din Spitalul Obregia, acceptarea la muncă era extrem de dificilă, ei se temeau să discute despre suferințele lor sau erau întâmpinați cu un refuz.
„Reacția urâtă la sinuciderea unui jurnalist din România arată că boala mintală este încă un tabu imens” - este titlul articolului publicat marți, 13 iunie, în ediția de limbă engleză a site-ului Europa Liberă. Articolul amintește că Iulia Marin a lucrat ca reporteră la câteva dintre cele mai cunoscute redacții din România: Adevărul, PressOne, Recorder, Gândul și Libertatea.
Marin era cunoscută și apreciată pentru articolele sale aprofundate și investigative, în special despre pandemia de coronavirus și impactul războiului din Ucraina. Cunoscută pentru curajul ei, ea a scris, de asemenea, despre abuzul de fonduri publice și despre plagiatul academic răspândit în societatea românească.
În ciuda acestor evidențe ale felului competent în care lucra, notează Europa Liberă, după moartea sa, Iulia Marin a fost victima unei campanii pe care chiar CNA a considerat-o una de discriminare pe baza suferinței medicale.
Europa Liberă rememorează că Iulia Marin a fost caracterizată drept „rătăcită promovată ca experiment de presă”. În emisiuni TV s-a spus, referire generalizatoare la adresa oamenilor cu boli mintale: „N-aș lăsa un om cu probleme psihice să lucreze la mine”.
Europa Liberă scrie că Iulia Marin a fost considerată, tot după moartea ei, capabilă să scrie doar „despre cultură, ecologie sau petrecere a timpului liber”.
Efectul de indignare și mobilizare a societății în fața insultelor la adresa ziaristei a fost imediat și amplu, pe măsura deschiderii Iuliei Marin de a vorbi despre propriile probleme, evenimente rarisime în România, notează Europa Liberă.
În ultimii 10 ani, în România a crescut intoleranța copiilor față de colegii lor cu probleme psihice
Articolul din Europa Liberă vine la scurt timp după ce un sondaj publicat de organizația „Salvați copiii” a arătat cum a scăzut intoleranța copiilor români față de colegii cu dizabilități fizice, dar a crescut intoleranța față de colegii cu boli mintale.
În ultimii 10 ani, scăderea înțelegerii bolilor psihice în rândul elevilor este dramatică, au arătat autorii cercetării. Procentul elevilor care se declară de acord să aibă un coleg de clasă cu probleme de sănătate mintală a scăzut de la 36,6% la 31,9% în ultimii zece ani, în România, arată studiul.
Potrivit acestui sondaj, rezultă că sub 1 din 3 copiii români nu a întâlnit informații care să-i permită să înțeleagă, cu adevărat, ce înseamnă o boală psihică, faptul că această suferință nu este, în majoritatea cazurilor, periculoasă pentru cei din jur, că este tratabilă și că a învăța și a lucra este nu doar dreptul acestor oameni. Ci și un serviciu adus societății și fiecăruia dintre noi.
Moștenirea lui Ceaușescu
Articolul din Europa Liberă este semnat de Alison Mutler, o experimentată corespondentă din România a presei internaționale. Autoarea amintește că ignorarea problemele psihice și stigmatizarea oamenilor care au suferințe mintale sunt moșteniri ale regimului comunist. Izolarea celor cu suferințe psihice, punerea lor într-un colț al societății, frica acestor oameni a fost generalizată. Ei, pur și simplu, nu se încadrau în „succesul” comunismului.
În plus, Nicolae Ceaușescu a ajuns, scrie Europa Liberă, până la a interzice cu totul termenul „psihologie”, în 1982.
După aproape 34 de ani de la căderea comunismului „există încă un stigmat legat de a fi bolnav mintal în România și o rușine profundă că ai probleme emoționale”, a declarat Cristina Dimitrescu, psihoterapeut.
„Iulia Marin ne-a deschis o ușă ca să putem să-i vedem pe cei din jurul nostru”, îl citează articolul din Europa Liberă pe psihiatrul Eduard Motoescu. „Vocea ei probabil că ne va ajuta”, a mai spus specialistul.
User Șters 15.06.2023, 14:36
Oare daca era bărbat, s-ar mai fi discutat așa mult cum e discriminată? Clar nu, nu de libertatea in orice caz.
68er 15.06.2023, 17:12
Ce chestie și cu psihologia asta! În anii 70, în școala generală se dădeau teste psihologice. În anii 80, atât în liceu, cât și în facultate exista materia Psihologie. L-au cam dus de nas pe Ceaușescu, năzdrăvanii! Sau poate confund eu țara... sau poate continuă Europa Liberă seria celor 60000 de morți de la Timișoara... sau poate cazul în speță avea treabă cu Psihiatria, mai degrabă.
avladimir37 16.06.2023, 17:05
comentatori va stiti toti, bun simt si respect = 0