INTERVIU cu „Rechinul” înainte să fie arestat: „Alta era banda organizată! Eu câștigam legal 250.000 de dolari pe lună.” Judecătorii români spun altceva
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mărturia din Mexic a lui Florian Tudor, unul dintre românii cei mai căutați de justiție din străinătate, cuplată cu acuzele procurorilor și cu investigațiile de presă, descriu felul în care bandele de interlopi ajung să se infiltreze în societățile neconsolidate democratic. Pe fundalul corupției, oameni din partea autorităților ajung să servească nu interesul public, ci facțiuni ale aceleiași lumi infracționale.
Cuprins:
- Migranți folosiți ca să facă bani din infracțiuni
- „Am încredere că nu țineți cu nimeni”
- „Rechinul”: „Mi-am deschis 4 case de schimb și am pornit mai multe companii”
- Autoritățile spun că „Rechinul” planta dispozitive de skimming în propriile bancomate legale
- „Mi-au distrus 40 de bancomate într-o zi”
- „Mi-am asumat chirii și de zece ori mai mari”
- Crima din Cancun
- 10 ani de închisoare pentru „locotenenții” lui Tudor
- „După ce reguli se judecă un dosar de două ori?”
- „Criminalii au protecție”
- „Lui Carabulea i-au spart capul și i-au rupt coastele în pușcărie”
- Unul dintre foștii șefi ai poliției mexicane, „obosit de slabul stat de drept al Mexicului”
- Șef din serviciile secrete mexicane acuză coruperea de către „Rechin” a unor oficiali
- „Mi-au plasat în mașină un pistol”
- „Căutau un buncăr cu 300 de milioane de dolari”
- Paguba reclamată: 3,5 milioane dolari
Reținut zilele trecute de autoritățile mexicane, la cererea României, Florian Tudor, alias „Rechinul”, a spus într-un interviu acordat Libertății înainte de arestare, pe care îl publicăm astăzi, că este „victima unui complot al autorităților mexicane, care mi-au sustras obiecte și bani în valoare de 3,5 milioane de dolari”.
El susține că „adevăratele bande organizate” sunt formate din rivali români violenți, pe care îi numește. Instanțele românești, pe baza dosarelor DIICOT, consideră însă că probele împotriva liderului de crimă organizată sunt suficient de solide, astfel încât el să fie adus în țară, ca să fie judecat.
Migranți folosiți ca să facă bani din infracțiuni
Povestea bandelor românești din Mexic rămăsese până acum doi ani pitită în câteva dosare făcute de DIICOT și FBI, dar închise de judecătorii din Oltenia.
În iulie 2019, Libertatea a găsit dosarele în arhive și a scris că, din interceptările de acolo, reieșea că interlopii români au ajuns să folosească polițiști, vameși și alți oficiali mexicani.
În afară de infracțiunile la bancomate, aceste bande treceau și trec anual mii de români peste granița Mexic-SUA. Pe unii dintre oamenii traficați, interlopii îi folosesc, sub amenințare, în activități infracționale, conform Homeland Security, departamentul american responsabil pentru securitate publică și care se ocupă cu combaterea de activități teroriste, protejarea granițelor și imigrație ilegală.
În dosarele aflate la instanțele din Oltenia, traficanții români din Mexic au ajuns să invoce și un judecător american corupt, un magistrat din San Diego. Una dintre bandele principale era condusă de Florian Tudor, poreclit „Rechinul”.
„Am încredere că nu țineți cu nimeni”
La două săptămâni după dezvăluirile din Libertatea, DIICOT anunța arestarea unor membri ai bandei „Rechinului”, în Craiova.
Apoi, în iunie 2020, o investigație jurnalistică internațională, la care a luat parte și RISE Project, a dezvăluit amploarea afacerilor lui Tudor și ale altor bande pe Riviera Maya.
A trecut un an în care „Rechinul” a continuat să fie în libertate în Mexic, ca o demonstrație a ceea o parte a autorităților locale considera proba coruperii de către liderul crimei organizate a unora dintre oficialii statului.
În primăvara lui 2021, la București, DIICOT a avansat împotriva „Rechinului” un alt dosar, în care îl acuză de instigare la tentativă de omor, constituire de grup infracțional, skimming și șantaj. În altele e vizat pentru spălare de bani.
Acum câteva zile, șeful de bandă a fost arestat de autoritățile mexicane.
Înainte de asta, el a discutat cu Libertatea. Reticent inițial, a acceptat mai apoi să vorbească.
„Chiar dacă ați scris mult despre asta și mă considerați lider de bandă, de crimă organizată, am încredere că nu țineți cu nimeni și vreau ca oamenii să știe și varianta mea”, a explicat, în câteva convorbiri telefonice purtate din Mexic, Florian Tudor.
Ziarul consemnează ceea ce pretinde Tudor, însă Libertatea punctează și acuzele procurorilor, precum și cazurile flagrante în care autoritățile mexicane au tărăgănat rezolvarea dosarelor, sub suspiciunea influenței acestor bande. În plus, acolo unde afirmațiile „Rechinului” nu vizează fapte, ci susțineri juridice incorecte, ziarul a făcut propriile precizări.
„Rechinul”: „Mi-am deschis 4 case de schimb și am pornit mai multe companii”
„Când sunt 30 de milioane de păreri împotriva unor declarații ale mele, pare că nici nu contează. Nu m-ar crede nimeni. Dar când ceea ce explic are în spate acte, probe, se schimbă datele problemei. Important e să aibă cineva răbdarea de a asculta cu adevărat ce spun, fără prejudecata că discută cu un criminal, cum sunt înfățișat în public, inclusiv de voi, Libertatea”, a început Florian Tudor.
El susține, fără să clipească, că a ajuns în Mexic „în vacanță”. „În 2009 am venit la Cancun pentru prima dată în vacanță. În 2010 m-am mutat și mi-am stabilit aici reședința. Până în 2016, mi-am deschis 4 case de schimb și am pornit mai multe companii, printre care o agenție imobiliară, o firmă de închirieri auto, una de bancomate și o sală de sport”.
Autoritățile spun că „Rechinul” planta dispozitive de skimming în propriile bancomate legale
Florian Tudor e investigat de DIICOT - cu sprijinul FBI și al autorităților judiciare mexicane, care s-au mișcat după mulți ani - că este cel care a dus la un alt nivel afacerile în domeniul ilegalităților din Mexic. El e acuzat că a pus în propriile bancomate ale companiei „Intacash” dispozitive de skimming. Skimming e un termen generic care denumește operațiunile de fraudă, în general, de pe carduri.
Mai exact, conform procurorilor, „Rechinul” a plantat în plăcile de bază sisteme pentru a copia datele de pe cardurile utilizatorilor. Astfel, nu mai era nevoie să acționeze asupra bancomatelor altor firme.
În România, Tribunalul București a emis pe 23 martie un mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Tudor, pentru șantaj. Asta, pe baza acuzațiilor și probelor DIICOT, care l-a acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la tentativă de omor calificat și instigare la șantaj.
„Mi-au distrus 40 de bancomate într-o zi”
„Rechinul” susține că un alt grup de infractori români este cel care a încercat să-l atragă în afaceri ilegale.
„În 2015, am intrat în conflict cu un grup periculos de români, care încerca să cloneze carduri. Îmi afectau bancomatele, i-am denunțat. Autoritățile i-au reținut, dar, prin mită, i-au eliberat după câteva zile. Un timp, s-au mutat toți la Los Cabos San Lucas, în partea opusă a țării”, a spus Florian Tudor.
Presa mexicană a scris repetat că există suspiciuni de corupție ale autorităților, având în vedere tratamentul blând de care s-a bucurat banda „Rechinului”. Tudor spune că, de fapt, alții au mituit oficialitățile.
Tudor îi numește pe frații Aurelian și Constantin Marcu drept liderii bandei.
Alți lideri ar fi Sandu Ioan Laurențiu (alias „Carabulea”), Zoltan Piculeață, Martin Florian (alias „”Jane Hoțu”) și Tudor Elian Florin.
Despre penultimul afirmă că „s-a alimentat constant informația falsă că e fratele meu”, iar despre ultimul, că „am fost deseori confundat cu el din cauza numelui apropiat, fiind pus astfel în legătură cu acest grup, care se ocupa cu extorcări, clonări și trafic de droguri”.
„Când au început să «lucreze» la aparatele mele, băgau superglue în tastatură și-n dispozitivul de citit cardul. Într-o singură zi mi-au distrus 40 de bancomate, adică o pagubă de 60.000 de dolari dintr-o lovitură”, povestește Tudor un episod al răfuielilor cu frații Marcu. El susține că aceștia i-au propus să cloneze aparatele.
„Le-am spus că nu se poate, pentru că eu câștig foarte bine lucrând cinstit. Aveam luni cu profit de 250.000 de dolari, în perioada decembrie-februarie, cea mai substanțială datorită fluxului enorm de turiști. Ce motiv aș fi avut să fur?”, motivează craioveanul.
La începutul lui 2019 am primit ofertă de șase milioane de dolari de la gigantul CardTronics să vând compania de bancomate, dar am refuzat Florian Tudor, „Rechinul”:
„Mi-am asumat chirii și de zece ori mai mari”
El nu mai deține în prezent niciun aparat: „Cei de la banca Multiva, cu care aveam contract, m-au sunat când s-a declanșat nebunia și mi-au spus «Senor, regretăm, n-am avut nicio plângere legată de dumneavoastră, niciun prejudiciu, dar trebuie să reziliem contractul, fiindcă nu ne putem asocia cu acest scandal»”.
Tudor își prezintă versiunea despre felul în care a ajuns să domine o vreme piața bancomatelor pe Riviera Maya: „În Mexic începusem cu case de schimb valutar, după care am plasat doar vreo 10-15 aparate. Când am văzut însă că un singur bancomat îți poate aduce și 20.000 de dolari pe lună, mi-am dat seama de potențialul enorm și, pentru a obține puncte-cheie, mi-am permis să achit chirii mai mari la municipalitate sau la particulari. Plăteam chiar și de zece ori peste nivelul pieței, fiindcă intuiam că-mi voi scoate banii. Încasam un comision de 10 la sută din fiecare tranzacție. Se strângeau uneori și câte 5.000 de clienți pe lună”.
În </strong><a href="https://krebsonsecurity.com/2015/09/whos-behind-bluetooth-skimming-in-mexico/"><strong>investigația jurnalistică</strong></a><strong> publicată în 2015, un ziarist britanic, Brian Krebs, spune că Rechinul a clonat aparatele concurenței pentru a domina piața.
Crima din Cancun
În privința crimei care a dus violența la un nivel care a făcut autoritățile mexicane să acționeze, „Rechinul” pretinde că nu are legătură nici cu uciderea lui Constantin Marcu. Aceasta s-a petrecut pe 11 iunie 2018. Atunci, Marcu și Zoltan Piculeață au fost implicați într-un violent atac stradal la adresa lui Alin Stroe, iar incidentul, captat pe mai multe camere de supraveghere din zonă, s-a soldat cu împușcarea mortală a lui Constantin Marcu de către Sergio Cabrera Ramon, un mexican din dispozitivul de pază al lui Tudor.
La două zile după răfuială, trăgătorul a fost absolvit în anchetă de culpă, apreciindu-se că omul „Rechinului” a acționat în legitimă apărare. Presa a invocat puternicele legături ale „Rechinului” cu unele autorități mexicane corupte.
De altfel, în timpul recentei arestări a „Rechinului”, procuratura din Mexic a reținut și un un agent al Ministerului Public Federal. Jurnaliștii mexicani au relatat că mult mai mulți oficiali sunt suspectați de complicitate.
„Nu sunt un criminal. Niciodată nu m-am gândit să-l asasinez pe Marcu. Îl văzusem pe camerele de la bancomate cum îmi distrugea aparatele. I-am spus de multe ori atât: «Potolește-te, că te trimit acasă!». Avea mandat pe Interpol din cauza unei condamnări la 8 ani pentru tentativă de omor. Era ușor să-l ia Poliția și să-l expedieze în România. Îmi părea însă rău să-l trimit la pușcărie”, susține Tudor.
Marcu și Piculeață erau acolo ca să mă omoare, de fapt, pe mine și pe Alin Poenaru, «Patrian». Fiind semiîntuneric, l-au confundat însă pe Stroe cu Patrian.Florian Tudor:
10 ani de închisoare pentru „locotenenții” lui Tudor
Cu două luni înainte să fie împușcat în cap, pe 2 aprilie 2018, Constantin Marcu a supraviețuit unei tentative de omor produsă la sediul DHL din Cancun. „Victima a fost înjunghiată în spate, pe partea stângă, în zona rinichiului, în zona claviculei, în partea stângă, precum și în zona degetelor”, arată un referat al procurorilor de la București, care au preluat cazul.
În acest dosar, Alin Poenaru, alias Patrian, Răzvan Ghiță și Adrian Mincă, identificați în anchetă drept „locotenenți” de-ai lui Florian Tudor, au fost condamnați în primă instanță de Tribunalul București, pe 19 martie.
Ei au primit pedepse cu închisoarea între 9 ani și 4 luni și 10 ani și 4 luni pentru constituirea de grup infracțional organizat și tentativă de omor calificat în legătură cu atacul asupra lui Marcu din aprilie 2018, din sediul DHL.
În același dosar, Adrian Ilinca, alias Lalae a lui Caran, Sorin Velcu, alias Lordes, și Florin Miclescu, zis Bruce Lee, au primit și ei pedepse între 3 ani și 4 luni și 6 ani și 9 luni pentru constituire de grup infracțional, șantaj, conducere a unui vehicul fără permis sau nerespectarea regimului armelor.
Marcu Constantin mi-a spus că Poenaru Patrian și două persoane au fost aduse în Mexic de inculpatul Tudor Florian, zis Rechinul, pentru a o asasina pe victima Marcu Constantin, cu care a intrat în conflict. Declarație martor Zoltan Piculeață, dosar 96/D/P/2020:
„După ce reguli se judecă un dosar de două ori?”
Tudor susține că nu are nimic de-a face cu acest caz, deși erau oamenii lui și-i și apără acum.
„N-am știut anterior nimic despre incident. După mult timp, când au fost arestați cei din România, am început să mă interesez cu avocații de dosare. Ne-am uitat pe cel din Mexic. Constantin Marcu declara cu gura lui că a fost atacat de doi mexicani, dintre care unul a decedat ulterior. Iar dosarul s-a închis la nivelul Procuraturii. Sunt acte, nu vorbe. Și atunci, după ce reguli judiciare internaționale se poate ca pe o speță deja soluționată în Mexic să vină o instanță din România să judece același dosar și să condamne niște nevinovați la zece ani de închisoare?”.
PRECIZAREA ZIARULUI: Parchetul poate deschide un dosar despre o faptă neclarificată în situația în care apar probe noi, relevante, și se formulează noi acuzații.
Evenimentul care s-a soldat cu uciderea lui Constantin Marcu în Cancun a dus, finalmente, la acuzarea în Mexic a trei români pentru tentativă de omor la adresa lui Alin Stroe, conform unor documente invocate de Florian Tudor. Este vorba despre Zoltan Piculeață, Ioan Laurențiu Sandu și Aurelian Marcu, fratele celui decedat.
Pe numele lui Piculeață și Marcu sunt emise mandate de arestare prin Interpol, dar, cu toate acestea, cei doi, care se află în România, sunt folosiți acum împotriva mea ca martori sub acoperire în procesul de la București.Florian Tudor:
„Criminalii au protecție”
„Procurorii din România acoperă niște criminali în loc să-i predea în Mexic. Îi protejează și-i utilizează ca martori mincinoși. Doar că îi folosesc în anonimat. Criminalii sunt acești martori, nu eu! Marcu și Piculeață se prezintă normal la audieri, pentru că au protecție. Avocatul meu de la București a dat nas în nas pe culoarele instituției chiar cu Marcu, pe care l-a văzut din întâmplare cum ieșea dintr-un birou”, declară Tudor.
„Rechinul” invocă un document intern al autorităților mexicane, despre care afirmă că „e dovada posturii de informator a lui Aurelian Marcu și a faptului că e acoperit de statul român”. „Persoana cu numele Aurelio Marcu, care trăiește sub protecția activă a Poliției Române temându-se pentru viața sa, a semnalat că Tudor construiește un parc tematic în zona Puerto Morelos”, e pasajul invocat.
PRECIZAREA ZIARULUI: Folosirea martorilor sub acoperire este o procedură legală.
„Lui Carabulea i-au spart capul și i-au rupt coastele în pușcărie”
La rândul său, al treilea om pus sub acuzare în Mexic pentru tentativa de omor asupra lui Alin Stroe, Sandu Ioan Laurențiu, zis „Carabulea”, a fost arestat în Ciudad de Mexico în decembrie 2019.
Din închisoare, spre a-mi câștiga încrederea, Sandu Laurențiu mi-a trimis poze cu conturi de bitcoin ale grupului fraților Marcu, explicându-mi cum clonau carduri și cum lucrau. Sunt vreo 10 inși, pe care i-am denunțat la Procuratură.Florian Tudor:
Unul dintre foștii șefi ai poliției mexicane, „obosit de slabul stat de drept al Mexicului”
„Când l-am vizitat la pușcărie, Sandu Laurențiu mi-a povestit că au venit la el mai mulți oficiali, între care șeful Securității Publice, Alberto Capella, cerându-i să depună mărturie împotriva mea”, a spus Florian Tudor.
Alberto Capella este un personaj interesant din Securitatea Publică din Quintana Roo, echivalentul poliției noastre. Cotidianul regional mexican La Union scria în ianuarie 2020: „Capella a încercat să caute condamnări în instanță și să elaboreze un nou set de reguli pentru negocieri în schimbul informațiilor. Obosit de slabul stat de drept al Mexicului, a decis să-și creeze propria versiune. Chiar și oficialii de stat din Morelos, care au susținut programul, au recunoscut că acesta funcționează într-o zonă gri legală. Există un sistem clandestin în Morelos pentru a proteja infractorii, astfel încât să poată expune alți infractori?”, se întreba publicația aztecă.
„Iată cum se procedează în Mexic cu centrele de detenție ilegale pentru martori protejați: dețin înregistrări audio care arată că în pușcărie îi bat, îi terorizează și apoi îi scot pentru a-i muta în aceste centre ca să obțină de la ei declarații false împotriva celor la care anumite autorități au interes. Sandu a trecut printr-un astfel de centru la Tijuana. Nu știu unde se află acum”, spune Florian Tudor. El invocă, de asemenea, rolul biroului FBI din Mexic în instrumentarea dosarelor împotriva sa.
Șef din serviciile secrete mexicane acuză coruperea de către „Rechin” a unor oficiali
Revenind la polițistul Alberto Capella, acesta nu mai este în prezent în fruntea Securității Publice din Quintana Roo. A demisionat în noiembrie 2020, după reprimarea unui protest feminist în Cancun, la care polițiștii au intervenit brutal, inclusiv cu focuri de armă.
Intervievat de postul Antena 1 din România, Capella a povestit cât de puternic și de periculos era „Rechinul” în Mexic.
Pe 11 noiembrie 2020 am primit un telefon de la nivel înalt în care mi se spunea să plec din Quintana Roo pentru că există un ordin al grupului lui Florian Tudor de a atenta la viața mea. Înainte aveam 100 de responsabilități, dar acum m-am axat pe una. Vreau să aflu adevărul despre ce a făcut acest suspect în țara mea, cu complicități ale compatrioților mei corupți.Alberto Capella, la Antena 1:
Versiunea „Rechinului” este că Alberto Capella și alții „au creat o rețea de crimă organizată în interiorul autorităților guvernamentale în scopuri de corupție, extorcare și afaceri pe marginea legii”.
„Mi-au plasat în mașină un pistol”
Inculpatul din dosarul de la București relatează ceea ce el numește un episod din Mexic, singurul pe care îl recunoaște ca dosar în care este inculpat în Mexic. S-a produs pe 30 martie 2019: „Mergeam spre Puerto Morelos, unde desfășuram un proiect rezidențial, și, în fiecare sâmbătă, duceam acolo banii pentru salarii, vreo 80 de muncitori, și închirierea utilajelor. Cu circa un kilometru înainte m-au oprit la un filtru, m-au controlat, a apărut și adjunctul lui Capella și, din neatenția mea, mi-au plasat în mașină un pistol. Mi-au făcut un dosar pentru posesie ilegală de arme şi deţinerea fără justificare a unei sume de jumătate de milion de pesos. E singurul caz în derulare în care apar ca învinuit în Mexic”, susține el.
„Căutau un buncăr cu 300 de milioane de dolari”
Tudor susține că autoritățile mexicane „au intrat peste mine în casă cu 55 de mascați. Erau acolo și soția, și unul dintre fiii mei, Erick Alexander. De la Aurelian Marcu aveau informația că în locuință există un buncăr blindat unde se află 300 de milioane de dolari, pentru că eu aș reprezenta principala aripă financiară a cartelului de droguri «Bonfil»”.
Paguba reclamată: 3,5 milioane dolari
Tudor susține că, pe durata perchezițiilor, i-au fost furate bunuri de circa 3,5 milioane de dolari, de la bijuterii, ceasuri, bani, documente contabile și calculatoare până la utilaje, automobile, cai și câini de rasă.
„M-au amenințat că mă omoară, m-au lovit, m-au torturat, mi-au devastat locațiile. Au deschis cu forța seifurile, au venit cu topografi, cu arhitecți, cu aparate infraroșu și ultrasunete, convinși că vor găsi munți de bani ascunși. N-au găsit nimic. Era și un individ care a bătut non-stop ritmul în podea cu un levier de un metru și jumătate ca să întrețină o stare de tensiune”.
„M-au torturat 40 de ore. M-au izolat ca pe animale într-o cutie de ciment de patru metri pătrați, m-au ținut fără apă și hrană, la 45 de grade, terorizându-mă să le spun unde sunt sutele de milioane despre care le pomenise Marcu. Îi imploram să mă lase să sun să aflu ce-mi face cel de-al doilea copil, aflat la terapie intensivă, și ei mă mințeau că a murit”, spune Florian Tudor.
„Mi-au distrus viața. Vorbesc peste tot de mine că am sute de milioane de dolari, dar de doi ani trăiesc din împrumuturi și amanet”, pretinde Florian Tudor.
Dincolo de afirmațiile lui Tudor, investigatorii judiciari din România, de la DIICOT, au înaintat judecătorilor probe pe care, după consultare, aceștia le-au considerat valide. Iar tribunalul românesc a emis un ordin de aducere a „Rechinului” pentru a se începe procesul pe fond.
Prin urmare, România a făcut o cerere de extrădare. Consecința a fost că, la sfârșitul săptămânii trecute, craioveanul Florian Tudor a fost arestat în sediul Parchetului General din Ciudad de Mexico.
Vineri, la 24 de ore distanță de reținerea „Rechinului”, un judecător federal mexican a suspendat planul, s-a declarat incompatibil cu cauza și a declinat dosarul către o instanță penală. Cererea de extrădare va ajunge astfel în fața unui tribunal penal.
„Ani de zile, DIICOT a încercat să ducă înainte aceste investigații și nu s-a putut decât după ce s-a acționat de la București, cu ajutorul celor de la FBI, din SUA. Pentru că, din păcate, pe plan local, de la Cancun la Craiova, ca să zic așa, a fost practic imposibil, bandele fiind prea puternice”, a explicat o sursă judiciară pentru Libertatea.
