Interviu cu un profesor din Kievul tensionat de conflict: „E o propagandă în stilul Goebbels să ceri NATO garanții, în vreme ce Rusia este agresorul”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ucrainenii sunt evident îngrijorați, dar gata să își apere țara în cazul unui atac al Rusiei, spune pentru Libertatea profesorul Olexii Haran, de la Universitatea Națională din Kiev-Academia Mohyla. Vorbind despre motivația lui Vladimir Putin, el spune că acesta vrea să controleze Ucraina. Asta „deoarece Putin consideră că un stat democratic ucrainean reprezintă o amenințare existențială la adresa propriei sale puteri în Rusia”.
Cuprins:
În Ucraina aflată sub amenințarea formidabilei forțe militare ruse mobilizate la graniță, starea de spirit oscilează între îngrijorare și determinarea de a rezista în fața unui conflict, în timp ce tratativele diplomatice continuă, cumva nesigur, iar pregătirile pentru un eventual război se intensifică de ambele părți.
„Ucrainenii sunt îngrijorați. Da, suntem foarte îngrijorați. Credem că agresiunea lui Putin este un scenariu realist. În același timp, ucrainenii nu au intrat în panică. Potrivit sondajelor, cetățenii sunt gata să își apere țara. Deci cam aceasta este starea de spirit”, spune într-o discuție cu Libertatea Olexii Haran, profesor de politică comparată la Universitatea Națională din Kiev-Academia Mohyla.
Pe de o parte, toată lumea speră că nu va exista totuși un război, pentru că, rațional, acesta ar fi contraproductiv și pentru Putin. „Dar, evident, acum auzim că unele ambasade cer evacuarea personalului, cel puțin parțial. Știm că companiile occidentale din Ucraina au planuri de contingență. Deci situația este foarte gravă”, concluzionează Haran.
Cum s-a ajuns în această situație știe mai toată lumea, sau cel puțin se știe ce se întâmplă la suprafață. Rusia a mobilizat încă de anul trecut în jur de 100.000 de militari și echipament de război la granița cu Ucraina. Acum, Kremlinul are o serie de revendicări către Occident, printre care promisiunea acestuia cum că Ucraina nu va adera niciodată la NATO sau că Alianța Nord-Atlantică se va retrage de pe flancul estic, inclusiv din România și Bulgaria.
Tratativele diplomatice continuă încă între SUA și aliații NATO pe de o parte, și Moscova pe de altă parte, dar a devenit foarte clar că Occidentul nu intenționează să îndeplinească principalele solicitări ale Kremlinului, așa cum a explicat și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, pentru Libertatea.
Așteptările nu sunt foarte mari nici la Kiev.
„Tratativele diplomatice sunt bune, e evident bine să avem un dialog. Problema este care vor fi rezultatele. Pentru că vedem cum Putin tot ridică miza, iar cererile sale nu sunt realiste. Inclusiv recenta revendicare privind România și Bulgaria”, spune Haran.
„E foarte important să înțelegem acest lucru. La un moment dat vorbește despre NATO și Ucraina. Apoi crește miza și vorbește despre Finlanda și Suedia. Apoi despre toată partea de est a NATO. În primăvară când a mobilizat trupele, cred că șantaja Vestul pentru a termina Nord Stream 2. Acum nu este complet clar. Pentru că ce solicită el este total nerealist”, întărește profesorul ucrainean.
„Ce spune Putin e o nebunie chiar și după standarde sovietice”
Este greu de spus în acest moment ce anume poate face Occidentul pentru a contribui la detensionarea situației. Dincolo de varianta improbabilă în care va accepta revendicările Rusiei.
Profesorul observă că s-a discutat despre reluarea discuțiilor privind soarta rachetelor cu rază medie de acțiune din Europa, despre creșterea transparenței manevrelor militare făcute de Rusia și NATO, totul pentru a reduce senzația de amenințare din partea ambelor părți. Dar el observă că „amenințarea NATO” despre care vorbește Putin este una falsă.
„Pot explica. Înainte de 2014, ucrainenii nu susțineau NATO, nu voiau să fie în NATO, preferau un statut de non-aliat. Iar Putin a atacat totuși în 2014, deși Rusia era una dintre garantele integrității teritoriale ucrainene”, spune Haran, cu referire la momentul intervenției militare ruse în Crimeea ucraineană și în Donbas.
„Abia după aceea a început să se schimbe starea de spirit în Ucraina, iar acum, ucrainenii sunt în favoarea NATO, nu vor o uniune cu Rusia. Deci ce a făcut Putin în 2014 a fost să genereze sprijinul pentru NATO în Ucraina”, explică el.
Profesorul respinge, prin urmare, vehement atitudinea lui Putin. „Când Rusia vorbește despre garanții, haideți să fim serioși. Există garanții din partea NATO. Nu există baze NATO în Ucraina, nu există trupe, rachete. Și există, în schimb, trupe ruse în Ucraina, în Crimeea ocupată, în partea ocupată a Donbasului. Deci e foarte cinic. E o propagandă în stilul Goebbels să ceri garanții din partea NATO, în vreme ce Rusia este agresorul”, spune Haran, cu referire la Joseph Goebbels, ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist.
Prin urmare, ce anume vrea Putin de la Ucraina?
Pentru a explica răspunsul la această întrebare, Haran face referire la eseul pe teme istorice prezentat de Vladimir Putin recent. „Putin ar vrea să controleze Ucraina. Este în capul lui. A spus-o de mai multe ori în așa-zisul eseu istoric în care neagă faptul că Ucraina este un stat separat și că Ucraina este o națiune separată, că Lenin a fost cel care a creat statul ucrainean”, spune profesorul.
Acest lucru, explică el, „este o nebunie chiar și după standarde sovietice”: „Eu am avut pașaport sovietic unde scria clar că eram ucrainean”.
Ce face Putin, spune Haran, este să ignore chiar și politica sovietică cu privire la naționalități în URSS: „El se întoarce la ideologia imperialistă rusească și care nega că ucrainenii sunt o națiune, nega existența limbii ucrainene”.
Nemulțumiri față de poziția Germaniei
Scenariile unui posibil conflict au fost analizate în fel și chip de către experții internaționali, dar în final, totul depinde evident de decizia lui Vladimir Putin.
Incertitudinea este vizibilă și la Kiev, dar profesorul Olexii Haran crede că un război la scară largă, în vreme ce nu poate fi exclus, pare prea riscant, ținând cont de sancțiunile uriașe din partea Vestului, dar și a pierderilor pe care armata rusă le-ar suferi în Ucraina.
„Putin ar putea încerca o operațiune limitată. Spre exemplu, să captureze puncte strategice în Donbas, în Marea Azov, pentru a umili Ucraina, pentru a o destabiliza, dar și pentru a umili și destabiliza Occidentul și pentru a submina credibilitatea garanțiilor NATO. Dar în ambele cazuri, armata ucraineană ar rezista”, spune el.
Sprijinul partenerilor occidentali pentru Ucraina există și este apreciat, dar nu este suficient, spune Haran.
„Apreciem sprijinul Occidentului, inclusiv pe cel al României, pentru că România este parte a sancțiunilor UE împotriva Rusiei”, spune el.
Dar există suficiente nemulțumiri. Spre exemplu, explică profesorul, nu au existat sancțiuni reale când Putin a împiedicat libertatea de navigație în Marea Azov și a atacat nave ucrainene.
Apoi, există problema Nord Stream 2, conducta care ocolește Ucraina și transportă gaz direct spre Germania, sporind astfel vulnerabilitatea Kievului și dependența Europei de gazul rusesc, potrivit criticilor.
„Nu suntem mulțumiți de Nord Stream 2, deoarece credem că este o armă. Nu este vorba despre afaceri, ci despre politică, este o armă strategică”, a observat Haran. Într-adevăr, în Germania și Austria au existat voci care au spus că Nord Stream 2 nu ar trebui să fie vizat de sancțiuni în cazul unui eventual conflict. Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat în cele din urmă, zilele trecute, că Berlinul ia totuși în calcul blocarea proiectului, într-un astfel de scenariu.
„Poziția Germaniei este rezervată. Dar Germania este Germania”, concluzionează Haran.
În schimb, poziția Vestului în general pare să devină mai dură, spune el. „Auzim discuții despre sancțiuni economice. Vedem creșterea livrărilor de arme defensive. Vedem schimbarea de poziție a unor țări precum Olanda. Au venit livrări din Cehia, din partea statelor baltice. Vedem o schimbare”, spune el.
„Ucrainenii nu sunt antiruși. Dar acesta este rezultatul politicii lui Putin”
Moscova a acuzat în mai multe rânduri rusofobia guvernului de la Kiev, în vreme ce i-a asigurat pe ucraineni că le vrea binele.
Profesorul Haran explică altfel lucrurile. „E important să înțelegem. Ucrainenii nu sunt antiruși. Am vrut relații bune cu Rusia. Nu a fost vina Ucrainei că Rusia a atacat-o în 2014. Ucrainenii sunt bilingvi - știm limba rusă, literatura, cultura. Nu suntem antiruși. Dar acesta este rezultatul politicii lui Putin. Deoarece Putin consideră că un stat democratic ucrainean este o amenințare existențială la adresa propriei sale puteri în Rusia”, spune Haran.
El nu vede însă prea curând posibilitatea unor relații prietenești între cele două țări: „În viitorul îndepărtat, poate. Dacă Rusia devine o țară democrată”.
„Dacă mă întrebi dacă putem avea relații bune, acum aș spune nu. Nu este normal. Crimeea este anexată, trupele ruse sunt în Ucraina. Nu există un armistițiu real în Donbas. Pierdem soldați și civili. De aceea, nu ne așteptăm la o schimbare de atitudine din partea lui Putin. El va continua”, observă el.
În Europa există evident exemple de bună înțelegere acum, spune Haran, între Franța și Germania, Germania și Polonia, între Polonia și Ucraina, care au avut o istorie dificilă, dar acum sunt parteneri strategici.
„Cine știe, poate că în 50-80 de ani va exista o relație normală de parteneriat cu Rusia. Dar în mod clar acum nu există discuții despre frăție. Pentru că asta era o frază sovietică. Și că există o frăție între ucraineni și ruși. O frăție slavă. În viitor poate vom avea relații bune, dar numai dacă Rusia refuză să fie agresivă în relația cu Ucraina”, concluzionează profesorul.
