INTERVIU. „Dacă Rusia continuă poziția revizionistă, securitatea României este șubrezită, indiferent de câte divizii NATO vin în țară”

Comentează
Arhiva foto

Posibila trimitere de trupe suplimentare NATO în România, vehiculată miercuri de Joe Biden și Emmanuel Macron, semnalizează „angajamentul Occidentului pentru România ca aliat și partener strategic”, spune pentru Libertatea Marius Ghincea, expert în relații internaționale, în contextul crizei majore de la granița Ucrainei. Dar sosirea trupelor nu crește și nici nu scade securitatea României, care este influențată și determinată de contextul geopolitic, crede el.

Președinții Joe Biden și Emmanuel Macron au anunțat miercuri că sunt gata să trimită trupe suplimentare în estul Europei, inclusiv în România, în contextul amenințării reprezentate de Rusia la adresa Ucrainei, dar și a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, un mesaj salutat de președintele Klaus Iohannis la București.

Într-un interviu pentru Libertatea, Marius Ghincea, cercetător la Institutul Universitar European din Florența și expert în relații internaționale, spune că „prezența sau nu a unor trupe NATO în România, în condițiile în care vorbim doar de câteva sute sau mii de soldați, nu crește și nici nu scade securitatea României, dar semnalizează parteneriatul și alianța, faptul că SUA sau Franța apreciază relația cu România”.

Marius Ghincea | Foto: Facebook/ Petr Kn

Ghincea nu crede că eventuala consolidare a prezenței NATO pe teritoriul Românesc ar fi un motiv suplimentar de iritare a Rusiei. „Suntem deja expuși nemulțumirii rușilor, chiar nu contează dacă mai apar câteva mii de soldați americani sau francezi pe pământ românesc”, spune el.

Vorbind despre mesajul de miercuri, în care Biden a previzionat un atac al Rusiei, dar și faptul că acest scenariu ar reprezenta un dezastru pentru Moscova, Ghincea spune că liderul de la Casa Albă „încearcă să îl forțeze pe Putin să își recalibreze opțiunile și să recalculeze costurile asociate unei intervenții militare de amploare în Ucraina”.

În ciuda tensiunilor, cercetătorul crede totuși că în acest moment nu sunt întrunite toate condițiile pentru o posibilă invazie rusească.

Cum citim avertismentul lui Biden privind conflictul din Ucraina

Libertatea: De ce a transmis Joe Biden mesajul dramatic de miercuri? Cum ar trebui să interpretăm avertismentul?

Marius Ghincea: Biden transmite o serie de semnale prin aceste mesaje. Le transmite către Moscova, către aliații europeni din Europa de est, cât și Ucrainei. Trasează niște linii roșii și încearcă să semnalizeze care ar fi costurile pentru Rusia cât și care sunt garanțiile și asigurările pentru partenerii americani din Europa.

Eu tind să cred că prin mesajul său, Biden încearcă să îl forțeze pe Putin să își recalibreze opțiunile și să recalculeze costurile asociate unei intervenții militare de amploare în Ucraina. Nu e clar dacă îi va reuși sau nu, dar ce este clar este că costurile potențiale pentru Rusia în caz de invazie sunt în creștere.

- Președintele a vorbit despre divergențe în cadrul NATO. Cât de mari sunt acestea?

- Divergențele din cadrul NATO sunt mai reduse decât s-ar aștepta mulți comentatori, inclusiv cei români. Există, evident, un dezacord de principiu cu privire la abordarea problemelor de securitate în Europa între SUA și o parte din est europeni, pe de o parte, și vest-europeni și o parte din est-europeni.

Primii preferă o abordare mai degrabă directă și confruntațională, cu scopul descurajării prin demonstrații de forță. Cei din urmă preferă o abordare mai cordială, centrată pe negociere și compromisuri care să mențină stabilitatea regională.

Ambele sunt abordări care au sens, dar pleacă de la premise diferite. Primii cred că nu se poate discuta cu Putin la modul serios, cei din urmă spun că nu se poate altfel decât cu negocieri și discuții, cu un fel de compromis care să detensioneze situația.

Dar trecând peste această diferență de perspectivă, unitatea dintre aliați a fost foarte vizibilă săptămânile acestea. Comentariile de aseară arată că Franța, spre exemplu, contribuie la unitatea NATO.

- A existat ceva îngrijorare la Kiev când Biden a făcut o distincție între „o invazie” a Rusiei în Ucraina și „o incursiune minoră”. Credeți că este relevantă această distincție?

- Are relevanță. Dar nu este clar încă dacă a fost doar o scăpare a lui Biden, o gafă politică sau a reprezentat de fapt un semnal trimis Moscovei privind existența a mai multor nivele de costuri asociate cu o intervenție a Rusiei în Ucraina.

Asta ar fi o problemă pentru Ucraina, desigur. Ar putea fi vorba și de un mesaj provocator al Statelor Unite, un fel de capcană retorică pe care americanii o întind rușilor.

Suntem deja expuși nemulțumirii rușilor

- S-a vorbit despre trimiterea de (noi) trupe NATO - din SUA și Franța - în România. Ce înseamnă asta pentru noi? Suntem mai în siguranță? Sunt necesare aceste trupe?

- Trimiterea de mai multe trupe NATO în Europa de Est și în special în România semnalizează angajamentul Occidentului pentru România ca aliat și partener strategic. Este ceea ce vor autoritățile române să se întâmple.

De ce vor asta? Pentru că Bucureștiul își înțelege propria securitate în termenii prezenței trupelor americane și NATO pe teritoriul românesc. Autoritățile de la București cred că prezența bocancilor americani sau francezi pe pământ românesc ne asigură securitatea pentru că orice atac asupra noastră ar duce la un atac împotriva trupelor occidentale.

Înseamnă asta că suntem mai în siguranță? Depinde ce înțelegem prin asta.

Dar, din punctul meu de vedere, prezența sau nu a unor trupe NATO în România, în condițiile în care vorbim doar de câteva sute sau mii de soldați, nu crește și nici nu scade securitatea României. Ea doar semnalizează parteneriatul și alianța, faptul că SUA sau Franța apreciază relația cu România. Securitatea României este influențată, determinată, de contextul geopolitic.

Dacă Rusia continuă poziția revizionistă și asertivă, securitatea națională a României este șubrezită, indiferent de câte divizii de soldați NATO vin în cazărmile românești.

- Unele voci spun că asta ne expune cumva nemulțumirii Rusiei. E un punct de vedere valid?

- Relațiile româno-ruse sunt oricum înghețate. Nu e ca și cum relațiile bilaterale ar fi bune, rușii ne-ar simpatiza și nouă ne-ar fi teamă că ne pierdem un partener de dialog. Nu există dialog. Iar rușii ne tratează oricum ca actori proxy, ca actori subservienți americanilor.

De aia nici nu vor să discute sau să negocieze cu noi și trec peste capul nostru să discute despre securitatea regională doar cu americanii.

Suntem deja expuși nemulțumirii rușilor, chiar nu contează dacă mai apar câteva mii de soldați americani sau francezi pe pământ românesc.

„Aș spune că nu vom avea o intervenție de amploare a Rusiei în Ucraina în această iarnă sau primăvară”

- Vineri avem o nouă întâlnire diplomatică, Blinken-Lavrov. Mai poate obține ceva diplomația în acest moment?

- Diplomația întotdeauna poate obține câte ceva, dar depinde de ce i se permite să facă, de ambele părți. Diplomația și războiul sunt doar diferite instrumente ale statelor pentru administrarea nemulțumirilor și reglarea relațiilor dintre state.



Atât SUA, cât și Rusia sunt, probabil, conștiente de costurile politice, economice și de securitate pe care le implică o confruntare în Europa de est, chiar și indirect.

- E destul de târziu ca Putin să facă un pas înapoi fără să obțină ceva înainte. Aveți o predicție?

- Evit să mă hazardez în a face predicții, în special pentru că situația este foarte volatilă. Dar dacă ar fi să speculez, pe baza informațiilor pe care le am, aș spune că nu vom avea parte a o intervenție de amploare a Rusiei în Ucraina în această iarnă sau primăvară.

Dacă ne uităm la toate episoadele din trecut în care Rusia a intervenit în vecinătatea apropiată, asta s-a întâmplat doar când un set de condiții privind sprijinul local, fezabilitatea tehnică, costurile geopolitice, printre altele, au fost acceptabile pentru Rusia. Nu cred că aceste condiții sunt la locul lor pentru o posibilă invazie rusească.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
ALTE ȘTIRI
Doicești
15:06
Drept la replică. Precizări privind proiectul centralei nucleare de la Doicești și relația comercială dintre RoPower Nuclear și Nova Power & Gas, după informațiile apărute în spațiul public
Omar Hayssam a fost eliberat din închisoare.Creierul răpirii jurnaliștilor în Irak a părăsit Penitenciarul Jilava.Sursă foto: Arhivă Libertatea.
13:27
Ce se va întâmpla cu Omar Hayssam, eliberat după ce a executat 13 ani de închisoare din pedeapsa de 24 de ani
MONDEN
Christian Sabbagh și soția lui în vacanță. Sursa FOTO/ Facebook
14:25
Christian Sabbagh, mărturisiri dureroase după ce a suferit un AVC în urmă cu 2 ani. „Aduceți-i copiii, pentru că mai are șase ore de trăit”
Andreea Marin in bucataria casei sale. Sursa FOTO/ Facebook
13:37
Noi imagini din casa și curtea Andreei Marin. Cum arată gospodăria vedetei toamna aceasta. „Minunata grădină cu miresme, plină de roade”
POLITIC
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor alături de Kyriakos Pierrakakis, ministrul Finanțelor din Grecia, întâlnire oficiala la minister cu o zi inainte de nunta - 11 septembrie 2026
14:14
Cine e nașul lui Alexandru Nazare: ministrul finanțelor din România se căsătorește azi
Europarlamentarul PSD Vasile Dîncu în timpul unui eveniment oficial la Comisia Europeană, poartă un costum albastru și o cravată portocalie
09:47
„Nu va exista acum” o guvernare PSD - AUR, spune Vasile Dîncu, dar vorbește despre „majorități în Parlament”
Ultimele știri
15:36
O femeie de 54 de ani din Grecia a născut o fetiță dintr-un embrion congelat acum 22 de ani. A luat decizia după ce unicul fiu a murit
Analiză
15:30
Magnus Ranstorp, expert în combaterea terorismului și a extremismului: „Atacurile din 11 septembrie 2001 au fost posibile deoarece teroriștii s-au adaptat mai repede decât instituțiile care încercau să-i oprească”
15:23
Ioana State a făcut spectacol la „Vocea României” 2026. Cine dintre jurați s-a luptat pentru ea. „Sunt foarte fericită să primesc validarea asta”
15:11
Cea mai mare comoară de 4,5 kg de monede și bijuterii din argint a vikingilor a fost găsită de un bărbat cu detectorul de metale, în Finlanda
TRENDING
08:42
George Daniel Calcea a venit în România în vacanță și a dispărut înainte să plece în Marea Britanie. Poliția și familia îl caută
07:34
Ploi și grindină, vremea se schimbă brusc în România, sâmbătă: zonele în care se răcește
07:44
Benzina și motorina s-au scumpit din nou, sâmbătă, 12 septembrie 2026. Cât costă litrul de carburant în București, Cluj, Iași, Timișoara și Constanța
12:14
În 1894, Etiopia a început să planteze 506.000 de hectare cu eucalipți. Astăzi, pământul riscă să rămână fără apă
apă minerală
12:08
În cât timp se strică apa minerală din sticla desfăcută și cât timp rămâne potabilă
O femeie în vârstă cu părul alb, după ce a pregătit sosul de roșii în gustă cu lingura dintr-un borcan
10:58
Cum transformi tomatele în aurul roșu al lunilor de iarnă
Un poștaș îmbrăcat în uniforma serviciului poștal francez „La Poste” distribuie corespondența în Vernon, în nord-vestul Franței, pe 11 septembrie 2026
10:45
Un poștaș a dus toate scrisorile pe care trebuia să le livreze într-o pădure, în Franța
Mâini, carduri de credit, prieteni într-o cafenea, efectuând o plată sau o tranzacție bancară la un terminal POS.
10:17
Un restaurant din Germania impune o regulă neobișnuită: nota de plată „alla Romana”
Ladă cu legume proaspăt culese, cartofi,morcovi, sfeclă
10:00
Legume de sezon: rețete simple bazate pe ce găsim la piață în fiecare anotimp
Cât ulei și cât oțet se pun la salata de ardei copți - Un castron cu salată de ardei copți pe o masă de lemn, lângă un ardei capia și usturoi
11 sept.
Cât ulei și cât oțet se pun la salata de ardei copți. Proporția corectă pentru iarnă
Un bărbat verifică și alege vinete mari, lucioase și închise la culoare dintr-o ladă plină de legume proaspăt culese.
10 sept.
Cum alegi vinetele potrivite pentru congelare și zacuscă
Un bol cu dulceață de prune, prune întregi și borcane de gem pe o masă de lemn
10 sept.
Cât timp se fierbe dulceața de prune
Mâini care curăță de coajă ardei capia copți dintr-un bol alb, pe un fundat de lemn
10 sept.
Cum se coc și se congelează ardeii copți pentru iarnă
Elevi în fața scolii din Măguri
Analiză
13:00
Una dintre puținele școli din România cu predare în limba romani. Numărul elevilor este tot mai mic, dar părinții au un motiv de „fală”: „Vakeres romanes?”
Holul unui spital de urgență, există un pat gol și nu sunt pacienți care să aștepte la ușile cabinetelor
12:56
Mărturia unui medic neurolog din București despre criza din spital: „Nu avem materiale pentru pacienții cu anevrism. Sunt liste de așteptare”
panouri solare
11:42
Ministerul Energiei lansează un fond de 500 de milioane de euro pentru primării, spitale și școli. Bani nerambursabili pentru panouri solare
Imaginea prezintă o ploaie torențială densă căzând peste mașini într-o parcare mărginită de copaci.
11:01
ANM anunță vreme severă, cu ploi torențiale, grindină și rafale de până la 70 km/h. Lista zonelor sub cod galben
Ilie Bolojan
14:15
Premier pentru țara mea, un reality show național regizat de la Cotroceni
Educație juridică în școli
10 sept.
PISA provoacă noi răgete de plăcere și disperare
Arhiva foto
9 sept.
La muncă, cetățene președinte! România nu mai are timp de pierdut
Nicușor Dan cu ambele brațe ridicate
8 sept.
România perplexă