INTERVIU. Retragerea rusă, văzută din Kiev: „Ucrainenii înțeleg că Putin va folosi repetat această strategie. Din 2014, Rusia nu și-a oprit agresiunea”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Trebuie să înțelegem că ceea ce pare nou pentru străini este parte a unei realități prelungite pentru ucraineni”, explică pentru Libertatea Serghei Solodki, director adjunct al unui think-tank pro-european de la Kiev, într-un moment în care Rusia pare că face pași spre dezescaladarea crizei. „Retragerea trupelor nu va aduce o schimbare în politica externă ostilă a Rusiei”, observă el.
Cuprins:
Ucrainenii privesc cu precauție retragerea trupelor ruse de la graniță, mai ales că un astfel de pas înapoi a mai fost făcut de Moscova în primăvara lui 2021, după o mobilizare militară similară, numai pentru ca lucrurile să escaladeze iarăși spre finalul anului, spune într-un interviu pentru Libertatea Serghei Solodki, fost jurnalist, în prezent director adjunct al think-tank-ului New Europe Center.
În vreme ce unii comentatori observă că invazia de care se temea Occidentul nu a avut loc, așa cum a tot asigurat Vladimir Putin, Solodki amintește că Ucraina se află deja sub agresiunea Moscovei încă din 2014 și că Rusia îi ocupă parțial teritoriul.
„Ucraina a insistat de la bun început pentru o soluție diplomatică a actualului conflict. Așa că nu poate decât să aprecieze știrea că Rusia a decis să își retragă parțial trupele. Însă oficialii au comentat vestea cu precauție”, spune Solodki, care vorbește din Kievul aflat încă sub presiunea evenimentelor.
Acum un an, când Rusia a desfășurat trupe lângă Ucraina, situația a fost aproape asemănătoare. Oficialii din Ucraina au prezis că retragerea Rusiei va fi una temporară și că nimic nu împiedică Moscova să repete tactica.Serghei Solodki, New Europe Center, Kiev
Într-adevăr, în aprilie 2021, după ce Rusia și-a anunțat retragerea ca urmare a finalizării unor manevre militare masive, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba s-a arătat îngrijorat cu privire la ce va urma. „Dacă Rusia se comportă așa, își masează armata și refuză să explice ce se întâmplă chiar dacă au venit solicitări în acest sens de la OSCE, la ce ar trebui să ne mai așteptăm? Răspunsul este: la orice”, a spus Kuleba, într-un interviu acordat Libertatea la București.
Acesta este motivul pentru care ucrainenii preferă să își păstreze și de data aceasta realismul.
„Ucrainenii sunt realiști, înțelegând că Rusia va folosi repetat această strategie. Intimidarea, șantajul sunt armele favorite ale lui Putin în politica externă. Pare că putem fi mulțumiți că ne îndreptăm spre o dezescaladare, dar trebuie să fim atenți, pentru că situația poate escalada oricând”, spune Solodki.
„Moscova s-a înșelat atunci când a mizat pe haosul din societatea ucraineană”
Sub presiunea amenințării ruse și a avertismentelor repetate privind iminența unui atac venite din partea SUA, ambasadele străine și-au evacuat parțial personalul, iar unii ucraineni au început să părăsească țara. Dar a fost vorba despre oligarhi sau chiar despre unii parlamentari, după cum a relatat presa locală.
Cei mai mulți cetățeni au rămas însă calmi, iar Ucraina a încurajat alte țări să rămâne calme, spune Solodki.
Asta ar putea însemna că Moscova s-a înșelat atunci când a mizat pe destabilizarea politicii interne și pe haosul din societate. De fapt, am văzut oameni care au evaluat amenințarea în mod sobru și adecvat. Ucrainenii au înțeles că panica nu ar face decât să contribuie la planul Rusiei.Serghei Solodki, New Europe Center, Kiev
Această evaluare ucraineană are însă la bază motive destul de sumbre. „Trebuie să înțelegem că ceea ce pare nou pentru străini este parte a unei realități prelungite pentru ucraineni. Rusia a atacat Ucraina în 2014 și nu și-a oprit agresiunea din acel moment”, spune expertul New Europe Center.
„Mai bine de 7% din teritoriul ucrainean este sub ocupație rusă, peste 14.000 de ucraineni și-au pierdut viața, peste 1,5 milioane de refugiați interni și-au părăsit casele din cauza războiului”, completează el.
Lucrurile s-au schimbat în ultimii ani din mai multe puncte de vedere.
„Îmi amintesc de perioada oribilă din 2014, când Ucraina era total nepregătită pentru agresiune, dar totuși a fost capabilă să reziste. Acum, armata este puternică, oamenii sunt mai imuni în fața dezinformărilor, guvernul înțelege mai bine ce să aștepte de la Moscova. Diferența este și că guvernele străine sunt mai active și mai determinate decât înainte”, explică el.
Alte lucruri nu s-au schimbat și, potrivit ucrainenilor, nu se vor schimba prea curând. „Trebuie să nu uităm că retragerea trupelor nu va aduce o schimbare în politica externă ostilă a Rusiei”, observă Solodki.
Despre strategia Rusiei în conflictul din Donbas
În vreme ce a anunțat începerea retragerii, Moscova a mai făcut marți un pas important și potențial periculos în relația cu Ucraina: parlamentul rus a votat o rezoluție care cere recunoașterea republicilor separatiste ucrainene Donețk și Lugansk.
Rezoluția nu îl obligă pe Putin să ia o decizie, iar experții au avertizat că votul covârșitor „pro” al parlamentarilor nu înseamnă neapărat că Kremlinul este pe aceeași lungime de undă. Mișcarea, au spus analiștii, ar putea fi una de propagandă, care să arate Kievului că trebuie să implementeze acordurile (nefavorabile) de la Minsk, în caz contrar, Rusia având alte instrumente la dispoziție.
Solodki crede că legitimizarea celor două regiuni separatiste nu ar face decât să recunoască o situația deja existentă în Donețk și Lugansk.
„Rusia ia în calcul această măsură de multă vreme. O parte a oficialilor ruși cred că legitimizarea acestor regiuni va aduce o oarecare claritate. Însă o astfel de măsură va simboliza ceea ce toată lumea vede deja: Rusia a fost în spatele tuturor mișcărilor din teritoriile ocupate de la bun început. Rusia ar legaliza ceea ce a realizat deja, de-facto. 600.000 de oameni din teritoriile ocupate au pașapoarte rusești, rubla rusească este principala monedă acolo. Rusia controlează teritoriile din punct de vedere militar”, spune el.
Acordurile de la Minsk, care ar oferi celor două regiuni o autonomie sporită, prin Constituție, nu sunt văzute cu ochi buni de Kiev, care consideră că s-ar trezi astfel în interiorul țării cu doi actori pro-ruși.
„Acesta este motivul pentru care Ucraina a cerut renegocierea acordurilor de la Minsk, din moment ce situația s-a schimbat dramatic acolo din 2014-2015 și până acum”, spune Solodki.
„Dacă Rusia legitimizează teritoriile ocupate, asta va duce la moartea evidentă a negocierilor în acest conflict. Evident, asta nu va însemna că Rusia își va opri comportamentul agresiv față de Ucraina, deoarece Rusia nu este interesată doar de o mică bucată din Donbas, ci de cel puțin jumătate de țară”, completează el.
