INTERVIU | Septimius Pârvu, Expert Forum: „Va fi un proces anevoios în ziua votării. Să comasezi localele cu orice altceva e o idee proastă”

De asemenea, el a explicat punctual ce a însemnat pentru Expert Forum și organizațiile partenere pregătirea din timp a zilei de 9 iunie, când românii merg la vot să-și exprime opțiunile pentru aleșii locali, dar și pentru cei care vor lua calea Bruxelles-ului în următorii cinci ani, precum și toate celelalte aspecte legate de procesul electoral, în condițiile în care atenția publicului este orientată și pe finanțarea campaniilor sau pe modul cum e respectată legea încă de la momentul zero al depunerii candidaturilor. 

Cum v-a venit ideea pentru VotCorect.ro, un demers cofinanțat și de Uniunea Europeană?
Septimius Pârvu: Am început prin 2016, nu e prima dată când facem acest lucru. Însă anul acesta e cel mai complex. Și e complex și pentru că avem două rânduri de alegeri și a fost greu să ne gândim cum să-l organizăm. Ai reguli comune, ai reguli care nu sunt comune și atunci a fost complicat.

Am început în 2016, iar de fiecare dată, partea de finanțare a fost diferită. Acum avem și un mic grant care acoperă o parte din cheltuieli. Eu m-am gândit în primul rând ca alegător, nu ca om care citește toată ziua deciziile Biroului Electoral Central, unde găsești într-o formă scurtă, explicată pe românește, nu doar copy paste din lege, a procedurilor electorale. Sigur, există și ghidul Autorității Electorale Permanente, de la MAE, dar noi ne-am gândit că putem avea în plus o secțiune de întrebări frecvente. Și am încercat să condensăm niște lucruri pe care uneori nu le găsești în ghidurile oficiale.

Ghidurile oficiale tind să se limiteze la lucrurile strict esențiale. Noi am încercat să mergem și în alte zone. De exemplu, acum primim foarte multe întrebări despre formarea birourilor electorale, cine poate să fie dacă ești rudă cu nu știu ce candidat. Noi mergem și dincolo de ce înseamnă ziua alegerilor, pentru că pe noi ne interesează tot procesul electoral.

De exemplu, nu existau informații despre cum poți să faci plângere despre campanie, despre comportamente care încalcă legislația privind discriminarea, privind materialele electorale, despre finanțarea campaniei electorale. Nu e un subiect la care să se uite toată lumea, să stea să citească Legea 334 (n.r. – din 2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale) și să zică: acum sunt expert. Știu că mai sunt scandaluri și devenim experți în de toate. Însă e un subiect la fel de important ca ziua votului. Noi considerăm că tot procesul electoral e important. 

Noi oferim răspunsuri. Nu ne-am oprit să spunem: astea sunt regulile, descurcați-vă acum. Răspundem la fiecare. Sunt cazuri în care nici noi nu știm, pentru că sunt cazuri complexe și întrebăm și noi mai departe. Alte întrebări țin mai mult de practică, nu de lege. La fel și cu sesizările, dar aici e mai greu, că nu poți întotdeauna să le verifici, pentru că sunt acuzații de fraudă, de mită și așa mai departe.

„Observatorul e acolo să protejeze integritatea procesului”

– Care sunt reperele voastre din acest proiect, pentru că observăm partea de răspuns la întrebări și sesizări, apoi avem partea de asigurare a unor statistici în baza datelor brute furnizate de AEP, iar nu în ultimul rând avem și ziua votului: verificare a procesului de votare, raportare a ce se întâmplă în secții și rezultate?
– Anul acesta, în primul rând, site-ul este folosit pentru înscrierea de observatori. Primim solicitări până pe 5 iunie, pentru cei care își pot ridica acreditările din București.

– Câți oameni s-au înscris? 
– Până acum, cred că sunt aproape de 800 (n.r. – cifră valabilă la 30 mai 2024). S-a accelerat procesul puțin în ultimele zile. E adevărat, avem și parteneriate și cu alte organizații, dar și cu unele companii care ne-au sprijinit să mai împrăștiem mesajul. Sper să ajungem spre 1.000 de observatori. Nu ne-am propus niciodată să avem 19.000 de observatori (n.r. – în țară sunt 19.286 de secții de votare, potrivit datelor AEP). 

– În momentul de față aveți un plan privind modul de împărțire a observatorilor, pentru a acoperi cât mai multe secții și cât mai multe zone geografice?
– Nouă ne-ar plăcea, așa cum se întâmplă în alte țări, care sunt însă mai mici, nu cu 19.000 de secții de votare, să acoperim cât mai mult. Noi avem și două tipuri de observatori: staționari și mobili. Cei staționari stau într-o secție, cei mobili pot să meargă până la zece secții într-o zi.

Aici e o foarte mare flexibilitate, pentru că aici va conta și opțiunile observatorului. Dacă e din sectorul 2, normal că nu o să-l trimitem la Cluj. Iar echipele mobile au o foarte mare flexibilitate pentru că noi nu le spunem mergi în secția 1, 2, 3, 4, ci aleg ele unde să meargă într-o zonă. Nici noi nu vom ști unde se află observatorul decât în momentul în care ne raportează. 

Nu căutăm probleme. Căutăm și lucrurile proaste, dar și pe cele bune. Observatorul e acolo să protejeze integritatea procesului. Noi ne uităm și la partide, la membrii biroului care nu sunt din partide, la alegători, care poate stau prin fața secției și mai fac nu știu ce. Și noi spunem și dacă lucrurile merg foarte bine, dar și dacă lucrurile merg foarte prost. 

Avem un parteneriat cu Code for Romania, cărora le mulțumim, pentru o aplicație pe care o folosim și noi ca să strângem date. La o zi după alegeri vom ieși cu o poziție publică legată de ziua alegerilor, dar și despre ce am observat în tot procesul. Și nu suntem doar noi. Avem parteneri la Constanța pe Centrul pentru Resurse Civice, Civica la Iași, Rădăuțiul Civic în nord și Centrul pentru Studiul Democrației la Cluj.

– Și prin aplicația dezvoltată de Code for Romania veți putea după închiderea urnelor să puneți în timp real date?
– Noi, din păcate, nu putem face numărătoare paralelă. Pentru că nu poți cu o mie de observatori. Sigur, ne uităm la rezultatele din secțiile respective și comparăm cu ce e pe site (n.r. – la BEC). Scopul nu e să ne uităm doar la rezultate. Pentru că s-ar putea ca în secția respectivă să fie un dezastru toată ziua sau să fie bine toată ziua. 

Avem niște fișe de observare, unde sunt cele trei momente: deschidere, ziua alegerilor, închidere. Sunt tot felul de întrebări. Vrem să vedem cum a funcționat comisia din secție, a mers SIMPV, adică sistemul electronic, alegătorii au înțeles procedurile. Anul acesta ne interesează chiar mai mult să vedem ce a înțeles lumea și comisia, când o să apară toate acele procese-verbale de completat. 

Pe noi nu ne interesează politic, cine iese în acea secție, ci ca procesul să fie corect. Rolul nostru e să ne uităm atent și să semnalăm. A doua zi ieșim cu statistici legate de cele mai importante chestiuni pe care le-am văzut. O să fie ieșiri și în ziua alegerilor, dar aici e problema că dacă ieși cu ceva la 12 nu o să mai fie valabil și la 18.

– Observatorii staționari rămân până după închiderea urnelor?
– La închiderea urnelor, observatorii pot rămâne într-o singură secție. Nu mai pot să se miște. Practic, toată lumea devine staționar. Mobil ești doar între 7 și aproape de 22. Noi nu putem să observăm și la birourile județene, pentru că legea nu ne permite și asta e o limitare. Putem observa doar în secții.

Va fi interesant de văzut cât de complicat va fi centralizarea tuturor materialelor. Cei din comisie se vor duce mai întâi la birourile de circumscripție locală să lase două tipuri de procese-verbale, apoi se duc și dincolo, la biroul județean, să lase procese-verbale pentru europarlamentare și pentru Consiliul Județean. 

Peste 400 de liste depuse nu respectau criteriile legale

– Așadar, vă așteptați la un proces anevoios?
– Da, va fi un proces anevoios, pentru că o să ai mai multe procese-verbale pentru mai multe runde decât de obicei. Putem spune că data trecută am avut europarlamentare cu referendumul, dar era mult mai ușor acolo.

Probabil va fi și tentația să înceapă cu primarii, pentru că acolo e interesul să vadă cine iese, apoi treptat să-și piardă interesul pentru europarlamentare. Însă fiecare va începe cu ce vrea până la urmă. Ai o singură urnă mobilă, de exemplu. Trebuie să te asiguri că buletinele acelea merg unde trebuie. De aceea noi am zis de la început că varianta comasării nu e o idee bună. Să comasezi localele, care în sine prezintă atâtea probleme, cu orice altceva e o idee proastă. Nu am cum să spun că va ieși prost, dar e această temere privind tot procesul de vot dificil.

VotCorect.ro este doar o parte din ceea ce facem, pentru că ziua alegerilor e doar o parte. Ca și anii trecuți avem câteva rapoarte intermediare, pentru că raportul final va fi undeva la o lună de la ziua alegerilor. Noi ne uităm la finanțarea campaniilor, atât cât putem și din datele publice furnizate de instituții. Există un mare plus că au început să se publice și cheltuielile. Noi am insistat privind acest lucru și credem că am și contribuit la o transparentizare mai mare. 

Pe candidați am avut o luptă pe care nu am reușit să o câștigăm. Și lupta a început din 2020, că în 2016 au fost niște date foarte OK. Și ce a reieșit atunci: că au fost candidați sub vârsta minimă legală, au fost liste cu probleme. Mai e un criteriu: listele pentru consiliile locale și cele județene, unde sunt cel puțin doi candidați, să aibă minimum un bărbat și o femeie. Iar acesta e un criteriu de eligibilitate ca oricare altul când depui dosarul. În 2020 au fost în jur de o mie din liste, adică vreo 5% din liste nu respectau acest criteriu. Ele trebuiau să fie nule de drept. Acum au fost mai puține, adică vreo 400 și ceva (n.r. – 467 de liste, conform datelor din raportul Expert Forum) care nu respectă prevederile legale. E un pic mai bine. Adevărul e că au fost și mai puțini candidați față de data trecută.

Pe vârste nu am apucat să facem o analiză. AEP a ieșit cu niște statistici, dar nu sunt chiar așa de relevante din punctul de vedere al legalității. Ce voiam noi să vedem este dacă toți au vârsta legală. Pentru că nu e deloc în regulă să intri în campanie cu liste ilegale. 

– Câte persoane s-au ocupat de aranjarea datelor în platformă, plecând de la ceea ce a dat AEP?
– Foarte puțini. Adică eu, un coleg care se ocupă de partea de IT. Iar pentru harta interactivă avem o colaborare cu o firmă. 

– Deci pentru hartă sau hărți lucrați cu altcineva?
– Da. Concluzionând, pe partea de procesare de date sunt eu și mai e un pic de ajutor. Nu suntem 20 de oameni. 

– Câte persoane sunt responsabile de tot ceea ce se întâmplă pe VotCorect.ro?
– Fiecare organizație parteneră are propriul staff și fiecare decide câți oameni poate aloca. De la noi, pe partea de acreditări sunt patru, cinci, dar putem fi și mai mulți. Pentru analiză suntem unu, doi. Avem și pe partea de legal. Și sunt zone pe care nu le putem acoperi, cum e monitorizarea media. Facem pe social media în schimb. Încercăm să ne uităm ce bani se cheltuie, cam cum arată paginile, dacă ce se declară e la fel cu ce găsim în librăria Facebook. 

Până la alegeri vom mai veni cu niște analize. Una va fi pe migrația primarilor, o să mai fie una pe finanțarea campaniei. Încă o analiză pe reședințe. Deci mai avem câteva teme. 

– În ziua și seara alegerilor pe ce să ne uităm pentru actualizări?
– Pe VotCorect.ro. Noi avem și un call center unde primim semnalări. Vom avea și un scurt ghid pentru ziua alegerilor, pe care încercăm să-l distribuim. Mai sunt site-urile colegilor de la Code for Romania, adică votdiaspora.ro, cu votul pentru străinătate și rezultatevot.ro, unde pun rezultatele într-o formă mai comestibilă. Dar e site-ul lor. 

Noi o să facem legătură către site-ul lor. Noi colaborăm pe partea de aplicație și observare cu ei, dar despre date, ei știu mai bine să explice.

– Cum a fost interacțiunea cu instituțiile statului?
– Sunt două paliere. Noi vrem să discutăm și cu instituțiile, inclusiv cu partidele politice. Pentru că noi ne bazăm pe date, pe dovezi, interviuri. Am scris instituțiilor principale care organizează. Ne-am văzut cu AEP, STS și, în premieră, cu Biroul Electoral Central. Ceream acest lucru de vreo 10 ani. Am rămas plăcut surprinși, pentru că am fost cu colega mea Maria Krause, că domnul președinte și stafful au stat și ne-au răspuns la toate întrebările. 

Ce ne ajută pe noi e și credibilitatea. Sunt organizații, și uitați-vă pe lista lor, care acreditează de ani întregi și nu ies cu nimic. Mai există și zvonuri că acreditează pentru partide. Dar noi de fiecare dată avem raportul de final și cele anterioare. Noi încercăm să fim cât mai transparenți privind activitatea observatorilor și anul acesta încercăm să ieșim cu statistici noi. 

Cu partidele e mai greu. Acolo am avut câteva discuții, dar nu cu toate. Încercăm să ajungem măcar la cele cu reprezentare națională. 

Primiți nu am fost când am cerut să participăm la numărarea semnăturilor la depunerea candidaturilor. Iar noi am cerut birourile de sector și la BEC. Însă în discuția de la BEC, de ieri (n.r. – miercuri, 29 mai) au fost niște explicații. Ideea este că în ceea ce privește datele, noi nu le vrem egoist, pentru noi, ci pentru interesul public. Noi punem rapoartele pe site, ca să le poată lua oricine, care eventual să fie completate de cine mai e interesat. 

Și site-ul de prezență ar putea fi îmbunătățit. Comparativ cu ce avem în UE, stăm mult mai bine. Și stăm mai bine și față de alte state care nu sunt în UE. Acum să vedem cum se vor termina aceste alegeri.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro