Doi producători auto acuză Ministerul Mediului de decizii anticoncurențiale în privința programului Rabla: „Să țină cont de toate acordurile existente”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Scandalul legat de noile norme privind programul Rabla crește, iar un prim constructor ia poziție împotriva noului sistem prezentat de Ministerul Mediului.
Cuprins:
- „Made in EU” înseamnă și Maroc sau Turcia
- Coreea de Sud și Japonia, lăsate pe dinafară
- Haos în piață
- „Să țină cont de toate acordurile existente”
- Război și la Bruxelles
- Ministerul Mediului: lanțurile mari duc la emisii mari
- Criteriile s-au tot schimbat
- Dubla rațiune a măsurii
- Pot vinde în România, dar fără subvenții
- Este Marocul mai puțin poluant decât Japonia?
- Exporturi masive în Europa din Turcia și Maroc
- Urmează noi consultări
- Chinezi made in UE
Coreenii de la KGM acuză că noile reguli sunt anticoncurențiale, iar în proiect nu se prezintă clar de ce unele state au fost permise, iar altele interzise.
De asemenea, reprezentanții Subaru se raliază și ei poziției Asociației Producătorilor și Importatorilor Auto (APIA), care a afirmat într-o scrisoare către Diana Buzoianu, ministrul mediului, că măsurile propuse sunt discriminatorii.
„Made in EU” înseamnă și Maroc sau Turcia
Reamintim, programul Rabla pe anul 2026 introduce noul regulament european „Made in EU”, prin care Uniunea Europeană vrea să sprijine producția locală.
Programul vizează excluderea neoficială a mașinilor produse în China, după ce constructorii chinezi au fost acuzați că primesc subvenții masive de la stat.
Dacă inițial ministrul mediului Diana Buzoianu anunța că vor fi susținute doar mașini produse în UE, proiectul pus în dezbatere publică include și alte țări cu care UE are acorduri de liber schimb: Marea Britanie, Maroc și Turcia.
Coreea de Sud și Japonia, lăsate pe dinafară
În schimb, nu se regăsesc pe listă Japonia și Coreea de Sud, cu care UE are deja acorduri comerciale în derulare, și nici Statele Unite ale Americii - acord tocmai votat de Parlamentul European.
Problema este că o astfel de modificare lasă pe dinafară constructori precum Mazda, Subaru și Honda din Japonia sau KGM din Coreea de Sud, care nu au fabrici în Uniunea Europeană.
De asemenea, constructorii chinezi argumentează că nu ar trebui excluși, deoarece plătesc deja tarife vamale mari impuse de UE.
Haos în piață
Acum KGM, un producător coreean mic la scară globală, ia poziție și critică dur decizia. AutoWallis Distribution, care se ocupă de marca KGM în România, acuză Ministerul Mediului de politici anticoncurențiale.
„Programul Rabla a fost conceput pentru accelerarea reînnoirii parcului auto național și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Din această perspectivă, criteriile relevante trebuie să fie performanța de mediu, eficiența energetică și nivelul emisiilor vehiculului, nu statul în care acesta a fost fabricat”, arată compania.
„În forma propusă, proiectul exclude de la finanțare vehicule care respectă integral legislația europeană privind omologarea, siguranța și protecția mediului și care sunt comercializate legal pe piața Uniunii Europene”, mai spune distribuitorul KGM.
„Odată cu excluderea autovehiculelor produse în alte țări decât cele menționate avem de-a face cu o decizie neconcurențială” KGM
Pe lângă Japonia, Coreea de Sud și SUA, proiectul mai exclude și Serbia - candidat la aderarea la Uniunea Europeană, India - cu care UE a încheiat „mama tuturor acordurilor” la început de an, dar și blocul sud-american Mercosur cu care UE are de asemenea un acord.
„Să țină cont de toate acordurile existente”
Societatea acuză o discriminare legală și comercială.
„Mai mult, în draft nu sunt specificate motivele legale și comerciale pentru care au fost alese numai anumite țări ce au acorduri comerciale, în timp ce altele au excluse intenționat”, afirmă AutoWallis.
„Dorința noastră este să avem un program echitabil și transparent, în care să se țină cont de toate acordurile comerciale existente”, conchide distribuitorul KGM.
Pe lângă KGM, măsura afectează și alți producători fără uzine în UE, precum Mazda, Subaru și Honda.
Subaru se raliază, la rândul său, APIA, care a transmis deja autorităților că măsura este discriminatorie. „Fiind membri APIA, Subaru Italia, ca importator autorizat al mărcii Subaru în România, susține punctele de vedere ale APIA”, au arătat reprezentanții companiei.
Consiliul Concurenței a avizat pozitiv proiectul, conform surselor Libertatea, însă oficialii instituției se așteaptă să fie modificat.
Război și la Bruxelles
Culmea este că același scandal din România are loc și la Bruxelles, iar Carscoop scrie că în curând ar putea fi incluse în programul „Made in EU” și Marea Britanie, Coreea de Sud și Japonia. Acest lucru nemulțumește însă Franța.
Concomitent, grupurile Volkswagen, Stellantis și Renault au propus ca 70% din vehiculele vândute în UE să aibă 70% din valoarea generată în UE, ceea ce ar exclude Turcia, conform TurkyeToday. Neoficial, constructorii sunt îngrijorați că chinezii se vor stabili în Turcia.
Dacă măsura va fi adoptată în acest mod, atunci ar putea fi excluse și Marocul, și Marea Britanie.
Toyota a avertizat, la rândul său, că trebuie o abordare „inclusivă”, astfel încât constructorul să fie tratat „echivalent”, avertizând în caz contrar asupra unor consecințe „severe” privind activitățile comerciale și investițiile, conform Bloomberg, citat de Claims Journal.
Ministerul Mediului: lanțurile mari duc la emisii mari
Ministerul Mediului susține că au fost alese statele apropiate din cauză că astfel emisiile sunt mai mici, confirmând practic ce a scris Libertatea în urmă cu câteva zile.
„În acest context, propunerea aflată în dezbatere publică introduce un criteriu suplimentar de eligibilitate care ține cont de locul/statul de fabricare al autovehiculului, nu de naționalitatea companiei, de structura acționariatului sau de marca sub care este vândut vehiculul”, arată instituția.
Ministerul susține că nu este o limitare, iar mașinile din statele cu care UE are tratate vor fi în continuare disponibile pe piață, dar că nu vor primi subvenții.
„Discuția vizează exclusiv condițiile în care statul român acordă o subvenție publică printr-un program național de mediu”
Ministerul Mediului
Criteriile s-au tot schimbat
Instituția susține că programul Rabla a funcționat întotdeauna pe baza unor criterii de eligibilitate, iar de-a lungul timpului acestea au fost mereu ajustate.
„De exemplu, programul stabilește limite privind emisiile de CO₂, plafoane privind valoarea autovehiculului achiziționat, condiții privind tipul de propulsie și, începând cu ediția 2025, nu mai finanțează achiziția de autovehicule diesel. Toate aceste condiții pot avea ca efect faptul că anumite modele nu sunt eligibile pentru finanțare, dar ele nu reprezintă restricții de piață, ci criterii normale de acces la o finanțare publică”, afirmă Ministerul Mediului.
„Aceeași logică se aplică și noului criteriu propus pentru Rabla 2026. Statul nu stabilește ce autovehicule pot fi vândute în România, ci stabilește ce autovehicule pot fi subvenționate din bani publici, în cadrul unui program de mediu. Este o diferență esențială”
Ministerul Mediului
Dubla rațiune a măsurii
Rațiunea acestei abordări este dublă, conform oficialilor statului.
„Pe de o parte, vorbim despre un criteriu de mediu: un program finanțat din bani publici pentru reducerea emisiilor trebuie să ia în calcul întregul impact asociat produsului, inclusiv logistica și lanțul de aprovizionare. Din această perspectivă, proximitatea geografică și integrarea în lanțuri industriale apropiate de piața europeană sunt criterii relevante”, susține ministerul.
„Pe de altă parte, abordarea este aliniată direcției europene de susținere a producției industriale din Europa și din proximitatea economică a pieței europene, în condițiile în care mai multe state membre regândesc schemele de sprijin astfel încât acestea să susțină tranziția verde, dar și reziliența economică și industrială europeană”, mai arată acesta.
Pot vinde în România, dar fără subvenții
„Autovehiculele produse în Japonia, Coreea de Sud sau în alte state pot fi comercializate în continuare în România, în aceleași condiții prevăzute de legislația aplicabilă. Discuția vizează exclusiv condițiile în care statul român acordă o subvenție publică, printr-un program național de mediu, pentru achiziția unui autovehicul nou”, subliniază instituția condusă de Diana Buzoianu.
Aceasta dă ca exemplu modelul Franței, care a introdus din 2024 un sistem de acordare a bonusului ecologic care ia în calcul amprenta de carbon asociată producției și transportului autovehiculului, ceea ce a restrâns oferta.
Este Marocul mai puțin poluant decât Japonia?
Problema este că producătorii asiatici susțin că țări precum Marocul și Turcia au norme de poluare și de mediu mult mai laxe decât cele din Coreea de Sud și Japonia.
Dacia, care produce modelele Logan și Sandero în Maroc și va realiza viitorul Striker în Turcia, a replicat pentru Libertatea că nu este avantajată, afirmând că mai mulți producători auto asamblează și exportă mașini din cele două țări.
Exporturi masive în Europa din Turcia și Maroc
Turcia a produs în anul 2025 un număr de 1,42 de milioane de unități, din care exporturile au fost de 1,06 milioane. În Turcia produc Renault, Ford, Toyota, Hyundai, Fiat și Mercedes.
În Maroc grupul Renault are două fabrici, la Tanger și Casablanca, în vreme ce grupul Stellantis produce mașini Fiat, Opel și Peugeot la Kenitra.
Marocul a produs 614.000 de mașini în 2024, depășind Africa de Sud și ajungând cel mai mare producător de pe continentul african. Un procent de 90% dintre acestea sunt exportate, iar în 2023 Marocul era peste China ca exporturi în UE, conform Vizier Report.
Urmează noi consultări
Ministerul Mediului recunoaște că s-a întâlnit cu reprezentanții Dacia, Ford și ai ACAROM - asociația constructorilor auto din România, înainte de lansarea ghidului.
„În ceea ce privește consultările cu industria auto, Ministerul Mediului a avut, în fiecare an de la lansarea Programului Rabla, întâlniri și consultări cu reprezentanți ai sectorului auto, inclusiv cu organizații reprezentative și producători/importatori activi pe piața din România. Așa s-a întâmplat și anul acesta, având loc întâlniri cu reprezentanți ai ACAROM, Dacia, Ford și ai altor actori reprezentativi din rândul producătorilor, urmând ca până la finalizarea ghidului să existe consultări și cu reprezentanții importatorilor”, susține Ministerul Mediului.
Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), consultat de Libertatea, arată o întâlnire între Diana Buzoianu, ministrul mediului, cu reprezentanții ACAROM în data de 11 mai, în vreme ce o alta a avut loc pe 8 aprilie.
„De asemenea, proiectul de ghid este în transparență decizională, tocmai pentru ca toate părțile interesate - producători, importatori, dealeri, organizații profesionale, potențiali beneficiari sau alte entități - să poată transmite observații și propuneri. Forma finală va fi stabilită după parcurgerea acestei etape și analizarea punctelor de vedere primite”, punctează reprezentanții Mediului.
Marți, 23 iunie, va avea loc o dezbatere publică la ora 13.00, la sediul Ministerului Mediului.
Chinezi made in UE
În privința producătorilor chinezi care au fabrici în UE, instituția spune că automobilele acestora vor putea participa, criteriul relevant fiind statul de fabricare.
BYD are o fabrică în Ungaria și construiește încă una în Turcia, Chery are o fabrică în Spania și va produce și în Marea Britanie, în vreme ce MG va produce în Spania.
În fine, Stellantis a semnat parteneriate cu Leapmotor pentru producția în Spania și cu Dongfeng pentru Franța.
Producția este însă îndepărtată în timp.
teufelmann 23.06.2026, 11:40
Hai s-o lăsăm jos că măcăne. E vorba de același vechi protecționism pe care Occidentul l-a combătut câteva decenii și pe care acum, îngrășat și moleșit, îl reactivează de frica marilor puteri industriale orientale. Rostul inițial (și legitim) al subvenției era electrificarea accelerată a transportului, cu reducerea poluării și a dependenței energetice. Acum subvenția devine exact ceea ce ipocrizia occidentală le reproșează chinezilor - un mijloc de a susține industria proprie, care e evident mai puțin eficientă decât cea asiatică. Pentru consumator asta înseamnă, simplu, prețuri mărite - adică inflație și scăderea nivelului de trai. Realitatea e că azi, dacă vrei organizare, disciplină, muncă asiduă, eficacitate, le găsești în țări care NU se numesc Germania, SUA, Anglia sau Olanda.
tomitan 23.06.2026, 12:41
Ce scria pe ceasurile Casio prin anii 2000? " movement in japan, assembled in China" .Ce este VOLVO? " movement in China , assembled in Sweden ( UE)" . " Ford baclava " unde se fabrică? La Craiova.Masină americană cu piese aduse din Grand Bazar si asamblate in UE.SSe intoarce in mormânt conul Henry