Kievul, gata să interzică Biserica Ortodoxă Ucraineană, după publicarea unui raport care susține că este „subordonată Rusiei”
Urmărește Libertatea in Google Discover
Parlamentul de la Kiev va adopta în cel mai scurt timp o lege care va interzice organizațiile religioase subordonate unor centre din „state care realizează o agresiune armată împotriva Ucrainei”, potrivit deputatului Fedir Venislavski, care este reprezentantul partidului președintelui Volodimir Zelenski în Rada Supremă.
Cuprins:
- Majoritatea credincioșilor dintre cei 400.000 de etnici români care trăiesc în Ucraina sunt membri ai bisericii care urmează să fie desființată.
Presa de la Kiev scrie că Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei de la Moscova va fi interzisă. Asta în ciuda declarațiilor reprezentanților acestei structuri confesionale, care susțin că au fost rupte toate legăturile cu Rusia în timpul Sinodului din 27 mai 2022, când a fost votat un nou statut al bisericii.
„În viitorul apropiat vom adopta această hotărâre”, a spus reprezentantul lui Zelenski în Rada Supremă, adăugând că este mai mult decât sigur că parlamentarii vor sprijini proiectul de lege elaborat de Cabinetul de Miniștri.
Ce spune Biserica Ortodoxă Ucraineană
Șeful Departamentului Juridic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Oleksandr Bahov, a declarat la finele anului trecut că Mitropolia de la Kiev va ignora legea pentru că nu se referă la ea. El a argumentat că „actele statutare arată că Biserica Ortodoxă Ucraineană este înregistrată în baza legislației ucrainene, fiind fondată de Sinodul Bisericii cu centrul la Kiev”, și nu la Moscova sau în alt stat.
Mitropolia de la Kiev susține că a rupt toate legăturile cu Moscova în mai 2022, iar din punct de vedere juridic „Biserica Ortodoxă Ucraineană este independentă și nu s-a subordonat niciodată unui stat străin”, a declarat șeful Departamentului Juridic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Studiul unui grup de experți împuternicit de Guvern
Reacționând la declarațiile reprezentanților Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care susțin că toate legăturile cu Moscova nu mai sunt valabile, Kievul a înființat o comisie guvernamentală de experți. Ei au analizat actele statutare ale bisericii coordonate de Mitropolitul Kievului și Întregii Ucraine, Onufrie.
Potrivit concluziilor grupului de experți, publicate la începutul lunii februarie, adoptarea în primăvara anului trecut de către Biserica Ortodoxă Ucraineană a unui nou statut nu înseamnă „ruperea legăturilor confesional-canonice” cu Biserica Ortodoxă Rusă.
<strong>Comisia de experți împuternicită de Guvernul Ucrainei arată că Biserica Ortodoxă Ucraineană rămâne o substructură a Bisericii Ortodoxe Ruse. „Beneficiind de unele drepturi și libertăți, această structură nu este, totuși, o Biserică autocefală”, potrivit concluziilor experților.</strong>
Ei susțin că relațiile dintre biserica de la Kiev și cea de la Moscova sunt de subordonare, și nu de cooperare
Potrivit raportului grupului de experți ucraineni, relațiile dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Ucraineană sunt de subordonare, și nu de cooperare ca între două structuri religioase independente. „Biserica Ortodoxă Ucraineană nu are un statut de autonomie, care să fi fost recunoscut de alte biserici”, potrivit experților.
Raportul semnat de șeful grupului de experți Oleksandr Sagan și secretarul Viktoria Kociubei mai arată că nu există nicio dovadă a desprinderii reale a Bisericii Ortodoxe Ucrainene de Moscova, aceasta fiind în continuare condusă de un centru aflat pe teritoriul unui stat agresor.
Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina, și nu Biserica Ortodoxă Ucraineană
Între timp, Curtea Constituțională a Ucrainei a recunoscut ca fiind constituțională o lege adoptată în 2019, care îi impune Bisericii Ortodoxe Ucrainene să-și schimbe denumirea în așa fel încât să indice că aparține Rusiei.
Până în mai 2023, Biserica Ortodoxă Ucraineană coordonată de Mitropolitul Kievului și Întregii Ucraine, Onufrie, trebuie să accepte noua denumire. Toate reprezentanțele acesteia în regiuni vor fi redenumite prin adăugarea cuvântului „rus” sau „rusă”, după caz. Curtea Constituțională argumentează că redenumirea este necesară. Asta pentru „a nu amăgi enoriașii și societatea, dar și pentru a deosebi această organizație de altele deja existente, fiind în principiu o limitare justificată a dreptului de a alege liber numele entității confesionale”.
La finele anului trecut Serviciul de Securitate al Ucrainei a realizat o serie de percheziții la mitropoliile și bisericile ucrainene în urma cărora a raportat despre legăturile periculoase ale preoților cu Rusia. Au urmat sancțiuni și retragerea cetățeniei în cazul mai multor ierarhi.
<strong>Biserica Ortodoxă Ucraineană a respins toate acuzațiile autorităților, susținând că dosarele au fost fabricate. </strong>
În afară de biserica acuzată de legături strânse cu Rusia, pe teritoriul Ucrainei mai funcționează Biserica Ortodoxă Autocefală, care a obținut în ianuarie 2019 la Istanbul, în Catedrala Patriarhală „Sfântul Andrei”, un Tomos (recunoaștere) semnat de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului. Dintre credincioșii practicanți etnici români, care trăiesc în Ucraina, cei mai mulți sunt parte a bisericii care urmează să fie desființată. Opțiunea lor de a rămâne în această biserică a ținut în primul rând de libertatea de a ține slujba în limba natală.
